ULTIMELE ARTICOLE

zilele abandonului

Îmi place tare Ferrante, știți deja. Am citit tot ce a apărut la noi, după ce am gustat din tetralogie. Zilele abandonului mi s-a părut diferită de toate celelalte. Mai puțin tipic italienească. Excelent scrisă, poate chiar mai bine scrisă decît tetralogia. Foarte crudă. Dar asta mă așteptam, toate...
(fragment din Privind înăuntru) Un subiect interesant de cercetare psihologică mi s-ar părea acesta: procentul de mame românce care susțin și cred că rațiunea lor de a trăi sunt copiii. Eu, personal, cunosc un număr impresionant. Un alt număr uriaș îmi apare zilnic în newsfeed.  Fotografii cu copii de diverse...

bigudiul fost mic

Am fost mamă de copii. De azi sunt mamă de adulți. Habar nu am cînd și cum s-a petrecut chestia asta, aș fi jurat că atunci cînd se va întîmpla eu voi fi bătrînă sau pe acolo. Și că va fi zgomotos, că voi ști, că voi avea timp...
Discuția asta despre scurtarea vacanțelor copiilor îmi reamintește de absurditatea vieților pe care și le construiesc cu mîna și mintea din capul lor sapiens, exact ca în experimentul ăla cu maimuțele, l-am mai povestit eu cîndva. Maimuțele aflate într-o cușcă primeau zilnic niște banane la care, ca să ajungă,...

ce am mai citit

Am citit cu spor în vacanță, am avut chiar vreo două zile în care am citit non-stop, zi-lumină, cu mici întreruperi, rareori îmi mai permit un asemenea lux, iar acum că sunt în sesiune, pas de mai citește literatură. Ce am citit: Povestea slujitoarei, Margaret Atwood Cum ziceam anul trecut, nu am...
Știrea care mi-a rupt inima zilele astea a fost asta: o fetiță de 10 ani din Mexic s-a spînzurat de Los Tres Reyes (Ziua celor trei regi sau înțelepți, cînd copiii primesc cadouri și dulciuri ca la noi de Crăciun) fiindcă nu a știut ce alt dar mai bun...
Am ținut să vă spun și aici că joi, 17 ianuarie, pe seară, așa, împreună cu prietena mea Ana Barton vom avea o întîlnire cu cititorii la București, la Librarium-ul din cadrul Teatrului Național București. Nu va fi o lansare de carte, din aia am făcut la Bookfest, ci...

urmele

E ultima zi din an. În mod normal, nu ar fi lucrat, dar a venit special pentru noi: l-a impresionat rugămintea mea și nici nu avea vreun program stabilit. L-am găsit la ușă, fumînd, îmbrăcat impecabil, ca un domn din alte vremuri. Dacă nu i-ar ieși de sub mîneca...

2018 was my bitch

Am tot văzut o imagine circulînd în social-media care zicea așa: 2018 is almost over and all I gotta say is what the fuck was that și de fiecare dată, pînă să văd comentariile care o însoțeau mi-am zis cu entuziasm și nedisimulată plăcere: da, frate, fix așa, încă...
Cîteva vorbe despre iertare, în ajun de Crăciun, cînd e la mare modă iertarea. Eu însămi am propovăduit iertarea multă vreme, fără să înțeleg prea bine ce spuneam. Toate cărțile de self-help sunt pline de iertare. Iartă-ți părinții, iartă-te pe tine. Creștinismul se bazează pe iertare. Am zis și...