fbpx
vineri, 16 noiembrie, 2018

Etichetă: boală

un an prea lung

De după 2010 încoace, mi se pare SF ce ani urmează. Totuși, sunt din generația care cînta: noi în anul 2000, cînd nu vom mai fi copii... În plus, cînd eram mică citeam cărți SF despre un viitor incert ce se întîmpla în prezentul de acum. Așa că senzația de ireal nu mă părăsește deloc, pe bune, chiar vine...

Vița. Victoria.

A fost beteagă rău mama mare. A avut dureri mari, au secat-o de puteri, a slăbit, nu a mai coborât din pat. A venit și preotul din sat, prietenul ei, să o împărtășească. Mi-a zis mama că e tare rău, e schimbată, nu mai poate ajunge nici la baie singură și m-am speriat. Am adormit rugîndu-mă să se facă...

obraznică (the smell of hospitals in spring 2.0)

Martie. Anno Domini MMXVI Plouă. Am deschis geamul larg; e prea cald în salon, aerul e prea greu. Între mine și celelalte femei bolnave, unele operate, altele care așteaptă să fie operate, o ușă de plexiglas glisantă e trasă pînă la jumătate. Șapte paturi, dispuse în două camere doar aparent despărțite. Un sforăit răzbate de dincolo, de unde toate bolnavele,...

poezia trecînd

Angela Marinescu trece pe trotuar (știu sigur că e ea deși n-am întîlnit-o niciodată) se oprește în fața unei simigerii.  Privește vitrina, nu cumpără nimic, trece mai departe. Pe cap are o șapcă neagră, iar dedesubt, un șal mov care-i atîrnă fermecător pe sub șapcă, pe umeri și pe spate eu stau în mașină și o privesc. Îi privesc cearcănele de sub ochi, căutătura pierdută, tristă, fusta dantelată...

aer

Sunt un pește balon. Burta mea e mare și rotundă. Am pîntecele umflat precum al unei gravide, dar înăuntru nu e nimic, în afară de aer. Sunt însărcinată cu trei kilograme șapte sute de aer. Noaptea nu dorm, fiindcă fetusul de aer se mișcă încoace și încolo, îmi dă picioare în ficatul umflat. Arsurile mă fac să mă încovoi...

claustrofobie și vertij

Mama-mare ar spune că am bîzdîc. Sau vorba aia a ei, cîte bube rele, toate-n curul babii mele. Altfel nu-mi explic cum, după boala inflamatorie pelvină și gripă, am agățat (iar) un sindrom vertiginos. Că numai cu boale din-astea pricopsite mă aleg: sindrom Gilbert, sindrom labirintic etc. O rîie țărănească, o căpușă ceva nu aș păți. Nu, eu am...

boleșnița

Mi-a dat-o. Așa e ea, generoasă. Dacă tot am împărțit același pat cît a bolit ea, acum împărțim aceiași viruși. E drept că m-am rugat să fiu eu bolnavă și ea sănătoasă, dar ea abia după 7 zile încheiate s-a făcut bine. Acum zac eu cu febră mare și dureri de oase și cap și mușchi. Aseară și-a făcut...

testul bolii

De cîteva nopți sunt infirmieră/îngrijitoare de noapte. Bigudiul a tot făcut febră și a fost nevoie să o verific, să îi dau dicamente, ba chiar aseară, după un masaj simplu, cu care s-a lăudat pe whatsapp la toată planeta, am reușit să o înduplec să mă lase să o frec băbește cu oțet, mai ales că mă speriase pe...

the smell of hospitals in winter 2.0.

Stau prăbușită pe banca din sălița de așteptare a doctoriței de familie. Nu îmi prea pot ține capul în oase, dar babilor nu le pasă. E mai ales un bab care mă studiază atent; e în fața mea la coadă. Pun pariu că nu o să mă lase să intru înainte, deși mă vede că sunt lividă șofran. Doctorița...

acasă

E foarte bine acasă. De fapt, orice fel de privațiune te face să reînțelegi ce bună e normalitatea, aia pe care nu o mai apreciezi cînd te obișnuiești cu ea. Ca în bancul meu preferat cu Ițic, care era nefericit cu felul în care locuia, cu mulți copii, nevastă, spațiu mic și cere sfat rabinului, care îl îndeamnă să...

SOCIAL

36,932FaniÎmi place
5,006UrmăritoriUrmărește

POPULARE

primăvara 2.0

dubito, ergo cogito

abuzuri

RECOMANDATE