fbpx
vineri, 16 noiembrie, 2018

Etichetă: terapie

greul și ușorul

Prima oară am plecat singură undeva acum 11 ani. Împinsă de terapeuta mea de atunci (ce bine ar fi fost dacă aș fi știut să și rămîn în terapie...). Aproape obligată. Trebuie să petreci timp cu tine, îmi zicea, să fii bine tu cu tine, să înveți să te bucuri de singurătate. Îmi părea odios ce îmi zicea, singurătatea...

#random

Peste tot unde te uiți, numai oameni care înțeleg scurtimea vieții și importanța trăirii clipei. Mor după teoreticieni, cum le și își zice bărbatu-meu, păcat că numărul lor sufocă practicienii. Oamenii trăiesc aproape permanent în disonanțe cognitive. Eu fiind una dintre ei. # Mi-e tot mai greu să interacționez cu oamenii. Lumea mi se par tot mai urîtă. Și, mai ales, lipsită...

40

Și am ajuns și la un stuchit distanță de 40 de ani. Nu pare să se schimbe mare lucru. Ieri mi-am zărit chipul printre crengile de liliac pe care le-am îndesat pe măsuța de toaletă și i-am zîmbit. Mi-a plăcut de el. La 30 de ani nu îmi reușea trick-ul ăsta. La 30 abia reușeam să ghicesc care e drumul...

ce se întîmplă în iubire

Pe Alain de Botton îl iubesc de la Eseuri de îndrăgostit, pe care am recitit-o de curînd, că nu mi-a ajuns citirea. Și de cînd am purtat o conversație extra amabilă pe email, mi s-a părut un om tare fain. Duminică am stat în pat și am citit încontinuu, cu scurte intermezzo-uri de reflecție și îndoire a paginilor, să pot...

flamingi

Terapeuta mea zice:  mai importantă decît ziua în care ne naștem este ziua în care renaștem. Cea în care ne dăm seama de ce ne-am născut. 9 mai 2017. O fixez cu grijă în calendar, doar cu cîteva zile înainte de aniversarea de 40 de ani. La finalul modulului de psihodramă pe tema vulnerabilității, terapeuta mă felicită, am prelucrat admirabil...

voia și nevoia

Mi-e tot mai greu să viețuiesc printre oameni inconștienți. Mi-e tot mai greu să mă abțin să încerc să le explic că au nevoie să se caute, să se cunoască, să se înțeleagă. Fiindcă nu e treaba mea. Și totuși. Dacă aș fi dictator, aș obliga pe toată lumea să meargă la terapie. La început s-ar duce de silă...

Ana, mon amour (o interpretare)

Am fost să vedem Ana, mon amour. Bărbatu-meu îmi zisese că ăsta e film din ăla de-al meu după trailer, însă abia ajunși în sală mi-am dat seama cîtă dreptate are. Ana, mon amour este radiografia unei relații tipice pentru zilele și societatea noastră. Mi-a plăcut extrem de mult, e de departe cel mai bun film românesc pe care l-am...

module, modulații

În loc de primăvară, ninsoare. Nici măcar pîrtiile nu îmi surîd. M-am trezit cu febră și o senzație de disconfort în gît, pe canalul nazal în sus. Și cu carnea dureroasă, de parcă m-ar fi frămîntat o mie de draci peste noapte, ca pe Ivan Turbincă. Apropo de povești, a trebuit un modul de terapie de grup de opt ore...

o inițiativă

Pentru că am primit nenumărate mesaje și am luat parte la discuții care cereau asta, am decis să fac ceva legat de subiectul despre care am scris în ultima mea postare. Am înființat un grup de facebook pentru sprijinul femeilor care au trecut printr-o traumă majoră în copilărie adolescență - abuz fizic, viol, incest. Va funcționa ca un grup...

despre terapie și ajutor specializat

Am urmărit emisiunea de la Neptun Tv și, am simțit nevoia să-ți scriu. Cumva, finalul acelei emisiuni ducea către nevoia victimelor de a avea parte de sprijin de specialitate, dar, un procent important dintre ele nu-și permit costurile financiare. Așa este, ai dreptate. Însă, în acest context, există și oameni altruiști, empatici, (cam ca tine, așa...) care își răpesc...

SOCIAL

36,926FaniÎmi place
5,002UrmăritoriUrmărește

POPULARE

Mafalda 2.0

boli de mai

RECOMANDATE