fbpx
duminică, 16 decembrie, 2018

CUVÎNT ÎNAPOI

Acesta este un loc mai mult decît un blog. Locul unde eu mă despielițez, mă descărnez, mă jupoi, mă desfac bucăți și mă dau.

Clickul pe care îl dați  e fierăstrăul cu care faceți sternotomia mea. Îmi deschideți pieptul și umblați pe dinăuntru prin mine. Umblați ușor, rogu-vă, că mă doare. Nu atingeți, nu zgămîiați, nu etichetați. Nu parcați pe aortă, nu scuipați. Nu vă urcați încălțați cu cizmele pline de noroi. Mulțumesc.

Bine ați venit în locul meu, sufletul meu, limfa mea, durerea mea, umorul meu, flagelarea mea. Poftiți și gustați, cum vi se pare limba mea? Amară, spuneți? Ah,  puțin cam iute, poate? Dar vă rog, degustați și cristalinul, nu e așa că e ușor sărat?

Bună ziua, așadar.  Mi-am înmormântat primul iubit, am părul scurt și nasul cârn, doi copii, am supraviețuit unei furtuni pe mare și unei avalanșe. Am 36 de ani, un metru șaptejtrei și o mânuță care scrie la mine în cap mare parte din toate astea, mai cu seamă noaptea.  Mi s-a spus că sunt narcisistă, dar eu mă cred auto-ironică doar.  Înainte să mă îndrăgostesc, pasămite, precum Narcis, de propria-mi reflexie, eram complexată și nesigură. La 27 de ani, mi-am făcut cadou de ziua mea un tricou cu mine. Bine, nu era chiar tricou, era un maiou alb, că ziua mea e la începutul verii. Și am scris pe el: sunt minunată, merit să am tricou cu mine. Asta, pe jumate. Pe cealaltă am pus jumate de fața mea, dintr-o poză pe care mi-a făcut-o un coleg  în parc, odată. La 40 poate o să îmi mai fac tricou cu mine, pe care o să scriu: nu sunt perfectă, am toate defectele, dar posed și ceva calități.

Cred că prima poruncă ar trebui să fie: iubește-te pe tine însuți.

Celor cărora nu le plac, dar în loc să mă ignore și să meargă altundeva unde să le fie bine, simt nevoia să mă insulte le sugerez să citească asta, că parcă nu m-aș repeta aici. Și le spun că, în 10 ani de apărut la televizor, am auzit despre mine cam tot ce se poate auzi de rău, iar registrul injuriilor, insultelor și jignirilor e destul de strâmt, sunt cam aceleași, le-am încasat deja pe toate, vă repetați.

Nu scriu în scop matrimonial, nu urmăresc deloc să îmi găsesc iubirea pe internet așa că nu mă căutați să mă scoateți în oraș, să mă luați de nevastă, să îmi faceți amor sălbatic sau domestic. Nu sunt interesată. Fir.

Desigur, sunt doar o pizdă lirică. Iar dacă licența asta îți pică greu la lingurică, ai greșit (b)locul. Încearcă la scara alăturată.

numele blogului este inspirat din poezia lui Nichita Stănescu: Acest bloc de nervi

Foto: Data Dutashkin

CĂRȚILE MELE

ULTIMELE ARTICOLE