ședințe cu părinții

52

Și doar am zis că nu mă mai duc la ședințele cu părinții. Dar când muți copilul la liceu, te duci, cum nu te duci. Așa că iar m-am dus. A venit cu mine și tatăl bigudiului, că doar e și el genitor. I-am zis, hai să o cunoști pe diriga fie-tii, să înțelegi și tu despre ce e vorba.

Doamna dirigintă este tinerică, e prima ei clasă ca diriginte. O clasă complicată, formată din elevi veniți de peste tot, transferați cei mai mulți de la alte școli, de părinți ca mine care au preferat ca odrasla să termine gimnaziul chiar în liceul unde vor merge mai departe. Asta, dacă nu rămân corigenți la tehnologia materialelor. Cu diriga am interacționat – prost – de două ori. Prima dată, la prima ședință cu părinții, unde ne explica pe ton scrobit că trebuie să vină toți copiii în pantaloni de stofă negri. Eu m-am găsit mai deșteaptă între toate mamele să o întreb dacă ea știe cum e un adolescent la 12-13 ani. Că e suficient dacă poartă veste sau sacouri și cămăși în partea de sus, să îi lase cu jeanși, că altfel nu o să iasă din casă. Și că nici eu nu port pantaloni de stofă neagră și nici măcar mama, săraca. Eu port, a replicat ea, apretată cum zic, ca cearșafurile mamii acu 30 de ani. Era evident, doamnă, că purtați, am zis. A doua oară, am vorbit la telefon, când m-am enervat foarte tare că nu i-a motivat fetii absențele când a fost bolnavă, pentru că nu ajunsese fișa medicală de la școala cealaltă și i-a tăiat și abonamentul gratuit. Nu cred că i-a plăcut conversația.

Când am ajuns în clasă, ședința începuse. Ne-am așezat, eu și domnul fost soț, în ultima bancă, unde e locul celor obraznici și necuminți. Oamenii mari discutau ceva despre profa de tehnologie despre care fie-mea îmi spusese că e pitică și rea și le-a spus nou veniților în liceu că sunt proști și nu aveau ce căuta la școala aia și că le dăduse tuturor patru și le stricase media. Doamna dirigintă, scrobită parcă acum cu și mai mult apret decât la ultima ședință, le explica părinților că doamna le-a dat patru pentru că nu făcuseră perfect șurubul. Say what? M-am gîndit că nu am auzit bine, așa că m-am abținut. Apoi doamna a repetat- copiii au luat patru pentru că nu erau în stare să facă șuruburi perfecte. Nu vă supărați, zic, cred că am nimerit greșit, eu mi-am dat copilul la un liceu teoretic cu profil uman dar văd că am nimerit la șurubărie, cred că e o greșeală la mijloc. Scrobita, nimic. Doamnă, zic iar, dacă ne doream ca copiii să facă șuruburi perfecte ne dădeam copiii la școala profesională de făcut șuruburi perfecte, la șurubărie, cum ar veni. Nu e nimeni absurd, înțelegem că există această materie și ea trebuie parcursă, dar cum să strici unui copil inteligent media pentru că nu a făcut șurubul perfect?! Suntem chiar tâmpiți? Și dincolo de asta, această doamnă profesoară îi persecută pe copiii ăștia, vine la clasă și îmi face copilul prost. Doamna dirigintă, eu nu i-am spus niciodată copilului meu că e prost și nu admit sau permit ca un profesor să îi bage în cap că e prost. Spuneți-i doamnei profesoare de tehnologie că și-a găsit nașul cu mine, că o scot din învățământ dacă îmi mai jignește copilul o singură dată! Doamna se uita cu ochi bovini. Sigur, zice, dar să știți că eu în această situație mă situez de partea doamnei profesoare, că suntem cadre didactice. Bineînțeles, replic, așa face orice diriginte. Că de aia e diriginte, adică un fel de mamă, la școală. Se dezice de propriul copil, nu îl ajută, mai ales atunci când are dreptate.

 

Mă uitam la ea, nu prinsese ironia. Continua să mă privească bovin, cu pantalonii ei de stofă neagră. Noi suntem profesori, zice, trebuie să ne arate copiii respect. Nu doamnă, sar iar. Nu TREBUIE să arate nimeni nimănui respect. Respectul se câștigă. Părintele trebuie să își câștige respectul copilului, profesorul pe cel al elevului. De fapt, asta e cea mai mare problemă a educației din ziua de azi. Dacă suntem adulți ne închipuim că cei mici sunt inferiorii noștri și ne datorează respect oricum ar fi. Nu, un părinte violent și abuziv, un părinte alcoolic, un părinte care își trimite copilul la cerșit NU merită respectul copilului și nici nu îl va avea și nici un profesor îngust și rău-voitor nu merită și nu o să aibă respectul elevilor. Ia să ne câștigăm întâi respectul, să nu ni se mai pară că funcția pe care o avem ni-l asigură! Doamna dirigintă începuse să se foiască neliniștită în scaun. Păi ea se făcuse profesoară de chimie ca să fie respectată și acum vine una și-i urlă din ultima bancă cum că asta nu ar fi de ajuns, că trebuie să mai muncească la asta. Domnul fost soț, împăciuitor, dar tot ironic, îi propune doamnei să stea de vorbă cu profesoara și îi explică mai blajin că ar trebui să fie mai apropiată de copii, mai ales că e tânără și să înțeleagă că regulile sunt un cadru general și de aia avem creier, să ne mișcăm între ele în funcție de situații. Apoi am râs între noi, cum fac copiii din ultima bancă.

 

Ca să iasă din încurcătură, doamna a trecut la alte subiecte. Să le spunem copiilor acasă să fie cuminți, că i-a atras atenția doamna de sport că copiii nu stau acolo unde îi pune! Hait, zic, chiar așa? Copiii nu stau acolo unde sunt puși? Eu și celălalt genitor al copilului care nu stă unde e pus eram sub bancă de râs dar și de siderare. Dar ce sunt copiii, doamnă, popice, să stea unde îi pui? Păi ar trebui să ne bucurăm, că numai dacă ar fi săracii paraplegici ar sta acolo unde sunt puși, Doamne Ferește! Diriga era din ce în ce mai iritată de intervențiile copiilor răi din ultima bancă așa că a zis să ne dea o decisivă – copiii noștri sunt cam bâtă la mate, printre care și al meu, na! Și a cui e vina?, întreb. A mea, că nu am învățat-o mate acasă, sau a voastră, că nu ați învățat-o la școală? Că nu e datoria mea să fac mate cu ea acasă. Datoria mea e cu totul alta, tot ce ține de școală e direct responsabilitatea voastră și a ei. Ea nu e un copil prost sau leneș, iar dacă la o materie e slabă, înseamnă fie că nu are dotări pentru asta și e ok, că are pentru altele, fie că nu v-ați făcut voi bine treaba, mai ales că nu e singura. Cum facem? Eh, la asta nu se aștepta. Păi, zice, alți copii se descurcă. Așa, și ăsta e un argument? Trebuie și suntem toți la fel?Dacă unul desenează ca Da Vinci, faptul că el poate să deseneze așa îi obligă și pe ceilalți, că doar dacă Gigel poate e obligatoriu să poată și ei? Dar fără matematică cum o să se descurce în viață, întreabă ea siderată. Ca mine, doamnă, eu nu mai știu nici tabla înmulțirii și în niciun caz nu mi-a trebuit vreodată să rezolv vreo integrală. Mie mi-a trebuit matematica care am învățat-o la școală toată viața, zice ea malițios. Mie nu, doamnă, dar nici nu se prinde nimeni, că nu recităm formule în viața de zi cu zi. În schimb, mi-a ajutat mult gramatica și limba română, că pe aia o folosim zilnic. Și v-ar fi ajutat și dvs dacă o învățați, că uite, se mai găsește o mamă cusurgie ca mine și vă aude că nu știți să folosiți acuzativul în exprimare, dar nu e nimic, nu vă îngrijorați, nici Ministrul Culturii nu știe.

Vezi mă, cum e la școală la fie-ta, îl întreb râzând pe domnul fost soț care nu mai contenea să se crucească. Băi, și asta nu are 30 de ani, oare cum or fi alea de 56? zice. Băi, i-am zis, eu mor pentru copilul meu cu ăștia de gât, nu mă uit la vârstă! Da, dar vezi, copilul tău nu face șuruburi perfecte și e și cam tut la matematică.

(Disclaimer: mama mea e învățătoare și eu însămi am predat, nu îmi e necunoscut nimic din sistemul ăsta pe jumătate putred)

52
Lasă un mesaj

avatar
24 Discuții
28 Răspunsuri la discuții
0 Urmăritori
 
Comentariul cu cele mai multe reacții
Cele mai fierbinți discuții

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  Abonează-te  
cele mai noi cele mai vechi cu cele mai multe voturi
Notificare pentru
Dan
Utilizator
Dan

Ai fost pizdoasa! Dar in unele cazuri prea ironica pentru nivelul ei de intelegere. 🙂 Astept confruntarea cu mama suruburilor. :))

Dan
Utilizator
Dan

Bun, bun, si totusi, un face to face cu mama suruburilor? ca sa perceapa duduia ca ceea ce face e gresit, sa-i imprementezi bine asta in subconstient. Si apoi, ne mai delectam si noi, vii cu partea a doua, a treia. Eu zic ca nu e o idee rea, ar fi interesant, ca o trilogie… 🙂 I? Ce zici?

Dan
Utilizator
Dan

Adevarul…e cam riscant sa te pui cu prostul. Nu stii de ce e in stare. Dar nici lasat sa-si faca ‘treaba’ in liniste.

VreauUltimulLoc
Utilizator

Într-o intersectie opreste un conducãtor auto. Nestiind cum sã ajungã unde avea nevoie, întreabã un politist în mai multe limbi, însã fãrã succes. Vãzând cã nu scoate nimic de la politist pleacã mai departe. Dupã aia vine o babã la politist si îi spune : -Uite maicã, omu’-ãla stia atâtea limbi straine ! La care politistul îi replicã: -Si la ce i-a folosit ? Cam asa si situatia ta, ai tu dreptate si verbul la tine dar ce te intereseaza este sa-ti rezolvi problema. Iar din cate stiu eu prostul provocat nu descopera ca este in eroare, ci se ambitioneaza… Citește mai mult

VreauUltimulLoc
Utilizator

d-aia am zis manipulezi :)) ca de buna voie nu vrea, dar fiind prost se presupune ca e mai usor de pacalit, sa creada ca idee a venit de la el.

Marius
Utilizator
Marius

Cred ca mi-ar fi placut si mie o mama ca tine cand eram la liceu.
Superb ! xoxo

florin
Utilizator
florin

mai ales lor..:))). oricum tare „relatarea de pe teren”…

Adrian Teleșpan
Utilizator
Adrian Teleșpan

Dar la muzică, la muzică e OK?????

Io am fost blană la mate și uite ce bine am ajuns: Șomer la Londra. Deci, nu te preocupa!:))))

Cornel
Utilizator
Cornel

Eu sincer sper ca esti ironica scriind asta, adica macar atata speranta in umanitate sa am si eu 🙁

Cornel
Utilizator
Cornel

Hm… daca tot esti online, sa mai vorbim un pic si sa ma descarc si eu, nu numai tu 😀 . Din cate am inteles ai o fata care sta sa intre la liceu. Ziceai in al cincilea paragraf ca este rolul profesorilor sa-i invete pe copii si ca acasa ei nu trebuie sa invete nimic legat de scoala de la parinti. Acum vin si eu cu o intrebare… care ti se pare tie ca ar fi rolul parintilor atunci? crezi ca a fost de-ajuns sa-i inveti sa manance si sa mearga singuri atunci cand au fost mici? „Eu (…)… Citește mai mult

Anonim
Utilizator
Anonim

Ati spus ca d-na profesoara de tehnologie e rea pt ca generalizeaza ideea de ” copii prosti” la nivelul clasei fara dovezi ptr fiecare elev in parte. Dar dvs. nu faceti acelasi lucru generalizand ideea de „profesori prosti”?

Aurora(cu pantaloni negri din cand in cand)
Utilizator
Aurora(cu pantaloni negri din cand in cand)

Stimata doamna Rotar, Sunt si eu profesoara, ca si doamna din descriere, si port uneori pantaloni negri, care nu sunt de condamnat doar pentru ca nu purtati dvs. Permiteti-mi sa fac niste observatii asupra articolului dumneavoastra (adica sa-mi vars si eu nervii provocati tocmai de dvs.) Folosesc, dupa cum probabil observati, un limbaj deferent, desi dumneavoastra folositi un limbaj colocvial, dand cu usurinta impresia ca va puteti trage de sireturi cu oricine, crezand,probabil, ca sunteti cel putin Axis Mundi. Inteleg din ceea ce relatati mai sus ca v-ati mutat fiica la alta scoala si ca are probleme cu matematica si… Citește mai mult

Aurora(cu pantaloni negri din cand in cand)
Utilizator
Aurora(cu pantaloni negri din cand in cand)

Stimata doamna Rotar, Va cer scuze daca ceea ce v-am spus v-a jignit, dar am crezut ca toata lumea isi poate varsa nervii aici si ca acceptati si critici, nu numai comentarii elogioase, asa cum am vazut la unii dintre antevorbitorii mei. Libertatea de exprimare nu este unilaterala, dupa cum probabil stiti. Am citit cu interes articolul recomandat de dvs. si am ajuns la niste concluzii, pe care vi le impartasesc, dupa care nu voi mai interveni. Prima porneste de la urmatoarele randuri:”Cei care împroaşcă cu veninul cel mai letal au nevoie de îmbraţişarea cea mai caldă. de dragostea cea… Citește mai mult

heliana
Utilizator
heliana

@Aurora: nu aveti dreptate! Pur si simplu. Pentru ca nu analizati situatie in sine, ci o generalizati. Aceasta mica vigneta mi’a reamintit de mormanul de moloz mental ce troneaza in aproape fiecare institutie de invatamant din Romania. Doamna diriginta nu are dreptul la deferenta din partea parintilor, si nici nu are dreptul sa solicite aceasta deferenta. Atitudinea dumneaei imi este bine cunoscuta, si nu inteleg de ce acest arhaism este pastrat si aparat cu atata inversunare de breasla profesorilor romani. Intr’o societate libera cum este acum societatea romaneasca genul acesta de comportament este complet neprofesionist. Dumneavoastra chiar crezi ca Petronela… Citește mai mult

mara béry
Utilizator
mara béry

…Sau se opresc negrii ingalati din turuiala trascaniti brusc de un iz de mesaj : parca ceva din ce spune imputita stilata, cu fata de ceara si pantaloni de stofa de culoare prestabilita are un fel de sens. Un fel de coloana vertebrala in discurs, o biata etica elementara. Se mai intimpla si asa. Cuvinte formale pentru coduri contestate. Trecem prin ciocan, asa, ca sa atragem atentia despre cit de trash putem fi fara a avea quand-même corzile vocale patentate Amy Winehouse. Care sa fie baiul ? Baiul este orgoliul. Nu ne intereseaza sa-l periem pentru ca suntem pe val.… Citește mai mult

Timea
Utilizator
Timea

Asa mama sa tot ai,as avea si eu nevoie de niste argumente in clasa mea la ce profesori avem. Ma bucur ca exista cineva care inca poate sa fie in stare sa lupte pentru ce-si doreste,sper sa reusesti! Succes.

alecs
Utilizator
alecs

Cu infrigurare ma gandesc la zilele cand or merge si buzducii mei la scoala, nu de alta, dar de cand scoala e mai putin despre educatie si mai mult o afacere si cand incercarea de masurare a mintii trece cu mopul peste frumusetea diversitatii sufletelor zburdalnice imi vine sa caut cea mai scoala unde nici datul cu mopul nu reuseste. Cat despre uniforma parca incepe sa imi para rau ca nu stam toti in case identice, cel putin pe aceesi strada, ca in padure copacii nu au toti acceasi dimensiune si nu le cad frunzele deodata si de alte chestiuni… Citește mai mult

alecs
Utilizator
alecs

Lipsa uniformelor duce la rebeliune va zic io si nici educatia nu fonctioneaza pen’ca distrag atentia … ai dreac.

Eu
Utilizator
Eu

Am citit succint ceea ce s-a scris aici pe blog… Sunt profesor si eu , si am undeva pana in 30 de ani… nu stiu daca asta e foarte important, gasesc stimata doamna o urma de adevar in vorbele dumneavoastra desi in strafundul sufletului meu mi-e greu sa recunosc … pentru ca doare cand vezi ce imagine creeaza unii din breasla profesorului in general… Sunt de acord cu ceea ce inseamna sa nu impui unui copil ceva, asta nu se poate si nu e admisibil, sa-i impui sa-l obligi sa-l fortezi , in primul rand nu e uman, dar nu… Citește mai mult

Prof
Utilizator
Prof

Draga Petronela, sunt si eu prof. Cand turbata, cand dulce ca mierea, in functie de conditiile meteo! Ma simt iubita de ei, de aproape toti, si asta e cel mai important indiferent de ce „zice” ceilalti care nu cunosc nici ironia, nici simtul umorului! N-am copii, dar in familia noastra avem elevi si asa inca mai pot sti ce e in capul lor… In plus, am fost si eu elev/student… Cu rezultate exceptionale si la mate si la romana si la celelalte, ca deh, asa era in familie… Chiar daca azi nici sa ma tai si n-as reusi sa mai… Citește mai mult

edit
Utilizator

Buna, sunt profesor inv primar si mama de elev in liceu iar ceea ce ati scris se petrece in fiecare clasa de liceu. Ca si dascal ar trebui sa pot sa-mi explic fenomenul…dar nici eu nu am ajuns sa il inteleg. Exista o legatura a copiilor cu educatorul, invatatorul, o legatura care se realizeaza peste ani. Apoi copiii ajung in ciclul gimnazial unde au profesori preferati si profesori care sunt catalogati de ei ca fiind severi, dar si cei severi sunt acceptati. Ajung in liceu si desi ar trebui sa fie cea mai frumoase perioada aici ceva se intampla, totul… Citește mai mult

carmen
Utilizator
carmen

Nu stiu de ce, dar nu m-ati convins. Prin atitudinea abordata, sar in ochi de la distanta pantalonii negri. Si eu lucrez de ceva vreme in sistemul pantalonilor negri, e vai mama lui, dar prea ne-am obisnuit toti sa-l scoatem la interval pentru toate frustrarile personale. Nici un ministru din lume, nici o lege, nici un inspector nu ma poate convinge sa-mi schimb stilul, de altfel nici nu-mi prea pasa de ei, ideea este ca eu consider ca sunt acolo pentru a-i ajuta pe copii sa treaca mai usor prin mizerie. Iar aceasta mizerie, din pacate nu vine doar din… Citește mai mult

Calin Ioana
Utilizator
Calin Ioana

Aceasta mama e dusa cu capul. Nici in jungla nu se traieste fara reguli, ce sa mai vorbim intr-o societate care se vrea normala? Cred ca nici sotul n-a suportat-o si s-au despartit. Se duce la tv? N-are decat! Cu studiile ei de la …, vai lume!

carmen
Utilizator
carmen

Eu nu cer nimic, nimanui, cu atat mai putin dumneavoastra, iar meditatia e o problema reflexiva, nu trebuie sa dati socoteala. Ii ignor doar pe parintii cu care nu se poate vorbi, care o stiu doar pe a lor, de altfel am precizat mai sus „in astfel de situatii”. As avea o curiozitate: diriginta nu e buna, doamna de mate nu e buna, cea cu suruburile nu e buna, exista in acel liceu vreun profesor bun? Si vorbesc acum din perspectiva parintelui: am si eu doi copii, mari, cu rezultate bune la invatatura, unul din ei student la o facultate… Citește mai mult

carmen
Utilizator
carmen

Citatul copilului: „ne numiti generatia ratatilor, generatia Facebook, generatia ipod, dar suntem generatia pe care voi ati crescut-o si educat-o.” Am sters din greseala si am postat fara sa verific, nu ar avea logica ultimul paragraf pe care l-am scris. Numai bine!

diana
Utilizator
diana

te iubesc! Mi s-a parut ca vorbesti de profa de tehnologie a lu’ fii-miu,si despre conflictele mele cu ea.Sunt absolventa a liceului pedagogic si iubesc matematica! :))

Corina
Utilizator
Corina

Hai si la noi la scoala!

O admiratoare
Utilizator
O admiratoare

cu asa profesori mai ca-ti vine sa tii copiii acasa, ca daca se ia, nu? :))

ai descris savuros. a fost o placere sa te citesc. tare mi-ar fi placut pe vremea mea ca maica mea sa fie macar pe-un sfert ca tine si nu sa dea mereu dreptate oricui altcuiva in afara de copilul ei, ajungand ca parerea ei pentru mine sa nu conteze deloc. e fain ca lupti pentru copiii tai, nu ii faci sa se simta singuri si neintelesi. de-ar fi mai multe mamici ca tine!