curățenie generală (defect: invidie)

17

(Uneori mă simt ca o impostoare. Cei mai mulți mă cred mai bună decît sunt. Sau mai rea. Și mie îmi place să cred că sunt mai bună decît sunt. Apoi, deodată, mă surprind capabilă de cîte un gest pe care îl disprețuiesc și mi se face o silă imensă de mine.)

După ce reușești să te împaci cu tine însăți, cel mai mult trebuie să te cauți de invidie. Adînc, în toate buzunarele. Cînd crezi că te-ai scuturat bine, mai găsești două grame pe fundul unei genți nepurtate de multă vreme. Iar invidia e o maia care crește de la sine.

Cînd afară sunt -20 de grade, geamul terasei e înflorit de gheață chiar și la 12 amiaza, iar tu zaci în pat, convalescentă, te saturi de filme, de cărți, dar mai ales de tine. Cel mai tare de tine, asta e. Te uiți în toate cotloanele, mai dai în cîte un ungher de ceva ce îți displace… e ca la curățenia generală. Peste tot găsești ceva ce-l credeai pierdut sau uitat, pentru totdeauna.

Dă bine cu cîrpa. Uite. Vezi disprețul ăsta disimulat pentru domnișoara blondă, pițipoancă? E invidie. Dintre cele mai veninoase, care te otrăvește miligram cu miligram, îți pătrunde în sînge și îți inundă creierul, inima, organele interne. De fapt, mori de ciudă că ea îl are, cu adevărat. Și, spune-o pe a dreaptă, ai vrea să fie totul atît de simplu și pentru tine. Sinapsă cu sinapsă. Ai vrea să îți pui trei muțunache în mașinuța scumpă, cu flori și să ieși cu fetele la o cafenea de fițe, fără să ai nicio altă grijă pe planetă. Dar tu ți-ai luat family-car și nu ai timp de cafele, că de aia ai și căzut, epuizată, la muncă, pe hol și te-au luat cu ambulanța, iar doctorul ți-a zis ai auzit de sindrom de oboseală cronică în timp ce asistentele alea îți deschiseseră nu una ci două vene ca să toarne în tine viață din pungi de perfuzii. Iar înapoi, acolo, pe holul supravegheat de camere cu senzori, un coleg desena pe jos conturul tău cu marker, ca în filmele cu crime de pe AXN iar tu erai cadavrul, TU ERAI CADAVRUL. În timp ce singura ei problemă e că el nu o scoate mai des pe oraș. Și să își pună unghii false și să își mai cumpere o blăniță, ceva. Recunoaște, disprețul tău e prost disimulat. O invidiezi, cu fiecare celulă sleită a minții surmenate de nopțile nedormite nici tu nu mai știi din care dintre motive.

Și pe H., haide, pe bune, cît ți-a trebuit să admiți că o admiri, de fapt? Că nu scrie prost, că e una mișto, poate cu la fel de multe întrebări și dureri ca ale tale, cu buze, cu nerv, cu stil, așa cum nu ai fi vrut să mai fie nimeni, că te-ar fi eclipsat. Nu, nu în mizeria de net, ci în general, în viață.

În loc să îi fi vînat greșelile, ca să o pui în inferioritate la tine în cap, ai fi putut să o inviți la o cafea pe terasa ta, să îi spui că de fapt te bucuri că există. Ai făcut-o, într-un final, felicitări!

Dă bine cu cîrpa. Ești specialistă, doar. Faci curățenie obsesiv-compulsiv, nu e așa?

Cu cît e mai vraiște în viața ta, cu atît mai farmacie e totul la tine acasă.

Ești ca o curvă începătoare care se freacă ore în șir sub duș, după o noapte la client, să spele memoria trupului care a întinat-o.

Nu te mai teme, va veni o zi în care te vei odihni cu adevărat.

17
Lasă un mesaj

avatar
14 Discuții
3 Răspunsuri la discuții
0 Urmăritori
 
Comentariul cu cele mai multe reacții
Cele mai fierbinți discuții

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  Abonează-te  
cele mai noi cele mai vechi cu cele mai multe voturi
Notificare pentru
din toate cat e un pic ?
Utilizator
din toate cat e un pic ?

:))))foarte adevarat …din pacate………….. 🙂 cred !

ILUZIA
Utilizator

mai lasa dracu scrisu asta ca lumea mai are treaba la servicu!

Bogdan Fottescu
Utilizator
Bogdan Fottescu

Mda…imi pare rau ca te framanta astfel de ganduri…le pot intelege ca mecanism, dar nu le vad utilitatea…invidia, ca si gelozia, sunt mari consumatoare de energie(vitala), atat de mari incat pot imbolnavi grav…multumesc lui Dumnezeu ca m-a ferit de astfel de sentimente… Daca am a-mi reprosa ceva, si am o multime, nicodata nu e functie de ceilalti, ci doar functie de mine. Uneori, reusesc sa ma corijez, alteori… Dar eu sunt singurul responsabil pt. carentele mele, pe care mi le asum plenar, uneori cu mandrie desfidatoare! Da, lupta cu tine insuti/insati e cea mai grea, dar si cea mai importanta…cel… Citește mai mult

Bogdan Fottescu
Utilizator
Bogdan Fottescu

„Nimeni nu te poate face să te simţi inferior fără permisiunea ta. „- Eleanor Roosevelt

VreauUltimulLoc
Utilizator

Cred ca a vrut sa o arda cum ca pe el nu-l framanta invidia, ca e despre altii. El fiind extrem de centrat in sine.
Treaba misto de altfel, dar uite ca il face sa nu prea inteleaga cu adevarat si ce se petrece in inima unora mai straduiti… plusuri si minusuri.

Alina
Utilizator
Alina

Well said. Cel mai greu lucru din lume e sa te uiti la tine in fundul gol… cu lupa daca se poate. Asta da masochism 🙂 Sa te poti uita fara sa te imbraci in iluzii, metafore si bla bla-uri. Se zice ca atunci devii un om liber.

georgia
Utilizator

mie cel mai greu mi-a fost sa ma distrez in timp ce ma “framântez” si sa raman relaxata in timp ce ma caut

Sorin
Utilizator
Sorin

Superb.

InimaRea
Utilizator
InimaRea

„Lupta cu tine” e o timpenie cind e clișeu si nu e schizo (bine, bopolaritate!) In afara ăstora, nu exista lupta cu tine – e doar efortul inevitabil cind ai un tel, program, ideal ori ai doar treaba, de care n-ai nici un chef. Asa, ajungi a spune ca lupți cu tine si cind urci citeva etaje pe scări. Cu care tine lupți, cu ala de obosește, care s-ar lasa păgubaș? Invidia e buna ca o radiografie, numa’ tu s-o sti citi in oglinda. Chestie care se-nvata, nu-i vreo arta sau filosofie. Ce nu-i bun deloc, ca apa-n cizme, e… Citește mai mult

pastilchen
Utilizator
pastilchen

Ce-mi placeee, INIMAREA!!! (Bineinteles, dincolo de „curatenia generala”.) Cine esti?! Scuze. Nu conteaza. Dar, spui bine!

Blanca
Utilizator
Blanca

Definitia clasica data de Socrate, e ca INVIDIA= ulcerul sufletului, iar invidia apare cand iti dai seama ca tu niciodata nu o sa poti fi ca ea, ca el, ca nu o sa ajungi sa ai, sa faci , sa dregi, oricum pana una alta, mai bine invidiata, decat compatimita!!!:) Si da, invidia, am bagata-o si eu de multe ori in lagar, am exterminat-o ! :)))))

O admiratoare
Utilizator
O admiratoare

credeam ca m-am lecuit de ea, dar citindu-ti reflectarile, realizez ca nu de tot si ca poate dezgustul uneori o mascheaza tocmai pe ea, vanitoasa, vanata, desi mi-ar fi greu sa-mi recunosc. oricum, cert este ca n-as vrea sa fiu in locul nimanui altcuiva, mi-am aranjat viata exact asa cum imi place, in functie de prioritatile proprii si chiar daca imi mai lipseste uneori cate ceva, n-as da linistea mea de acum pe acel ceva. iar daca va fi sa vina, o sa vina. 🙂