Îți mulțumesc că mă citești. Poți susține petronelarotar.ro, făcând o donație aici
Pe Mihail Vakulovski nu îl cunoșteam, deși acum locuiește la Brașov. Îi citisem poeziile. I-am dat add cu tupeu, el mi-a dat accept cu bunăvoință. Într-o zi, a dat like la un post de al meu. Eu am transpirat instantaneu. Am zis că poate a dat like din greșeală....
piața era pustie la ora aia matutină. simțeam pînă la piele prin haine vîntul care îmi hăulise pe terasă, toată noaptea. așa e în zilele vîntoase, auzi șuieratul ca în preerie. cafeneaua era goală. galantarul plin de croissante, prăjituri și foietaje. bruneta de la casă mă privea condescendent cumva...
demistificarea asta. desulemenirea. doare, știi?sunt ca o păpușă rusească. (sau era ruletă? sau poate montagne, totuna). scot din mine, rînd pe rînd, păpușile mai mici și le examinez cu atenție. exact așa mă simt. mă uit la ele ca și cum nu ar fi eu. bucăți de mine. ca...
Așadar, ar fi trebuit să fie gata. Când eram puștoaică așa credeam: că viața se sfârșește la treijcinci. Nu m-am gîndit că, după, mai e ceva. Mă gândisem să mă sinucid, așadar, fix la 35. O anunțasem și pe mama, care avea cam atât: dragă, eu când o să...
căsuța celor trei fetițe e aseptică, aidoma unui salon de nașteri. miroase a levănțică, în căsuță, și vag de tot a rufe proaspăt spălate. dimineața aerul se umple de stropi infimi de parfum care plutesc așa, din dormitor pînă la ușă și apoi în lift, prin parcarea subterană. hepi,...
urci cu cablul. sus, pilotul desfășoară aripa. e albă, cu inserții bleau. o panglică portocalie flutură încet- arată direcția vîntului. nu îți bate inima mai tare, deși e prima oară. nu îți tremură genunchii. o sinapsă se închide, ca o floare carnivoră. dedesubt, orașul se întinde leneș.ar fi păcat,...
ascultă versurile. pipăie fiecare cuvînt. să fi rămas doar poezie și ar fi fost de-ajunsauzi-i rîsul de șampanie. vezi orhideele-lavandă care o îmbracă. și simte aerul ud de sunet.privește-o dispărînd.alteori simt că aș putea să mă îmbrac în cuvinte. să nu port nimic altceva. să mă înfășor în poeme...
Aveam 16 ani cînd l-am cunoscut. Era cel mai mișto tip de la noi din liceu. Venise din Germania, asculta muzici deștepte și îi bubuia capul de inteligent și cool ce era. Voia să se facă regizor. De la el am aflat, toată gașca, despre Tarantino, și Jarmusch, și...









