Peste tot unde te uiți, numai oameni care înțeleg scurtimea vieții și importanța trăirii clipei. Mor după teoreticieni, cum le și își zice bărbatu-meu, păcat că numărul lor sufocă practicienii. Oamenii trăiesc aproape permanent în disonanțe cognitive. Eu fiind una dintre ei.
#
Mi-e tot mai greu să interacționez cu oamenii. Lumea mi se par tot mai urîtă. Și, mai ales, lipsită de conștiență de sine. Îi ziceam deunăzi terapeutei mele că văz enorm și simț monstruos de cînd cu scotocirea în sine, văd numai patologii peste tot, lumea îmi arată chipul ei hîd la tot pasul și eu nu pot să sar să le zic oamenilor ce li se întîmplă, de fapt, că nu e treaba mea. Conversațiile, textele, comentariile, toate mi se par grav desprinse de realitate, realitatea aia pe care o vezi după ce dai cu nasul de mecanismele tale interne și reușești să le vezi apoi și pe cele ale celorlalți. Ar trebui să te bucuri de claritate, îmi zicea ea, însă pe mine claritatea mă sperie și mă întristează profund. Văd numai buba peste tot.
#
Nu mai pot scrie mai nimic, sunt complet sleită de roman. Și cu totul în festival, care e pus bine pe șină, stă să înceapă. Altă chestiune care mă întristează: faci un festival de 8 zile cu un program cultural cu nume mari, totul moca, pui practic sub nas omului muzică, spectacole de teatru, carte, spectacole de stradă, tot ce trebuie să facă e să show-up, iar cînd vorbesc despre asta interesul se limitează la cîteva like-uri. Dacă mi-ar plăcea pisicile și aș pune o poză cu o pisică, aș face 1k. Or, mie îmi plac cărțile, concertele, teatrul… O soțietate fără prințipuri, va să zică că nu le are. În caz că interesează pe careva, totuși, găsiți program complet și toate detaliile pe www.cartfest.ro.
#
Toată lumea pare să fie în concediu, trebuie că suntem singurii de pe planetă care muncesc. Mă gîndesc să fug cîteva zile, să-mi așez gîndurile înapoi în cap. Sunt obosită. Și cu curu-n sus, cum zicea mama-mare.
Ma blocheaza antivirusul cand vreau sa intru pe link-ul indicat, lucru care se intampla foarte rar, ceea ce ma face sa cred ca e posibil sa aiba dreptate si poate ar trebui verificat site-ul sa nu aiba vreun malware.
Mult succes in tot ceea ce faci iti doresc! Esti o persoana minunata!
mulțumesc din suflet.
Eu azi refuz sa văd urâțenia din oameni, și am sa” dau vina” pe societatea in care trăim și spun ca haosul in care trăim e ca azi suntem cum suntem pentru ca marii pictori/muzicieni sunt coordonatori fără oxigen in multinaționale, ca scriitorii sunt vânzători in hypermarketuri, ca meseriasii sunt slugi in agricultura Europei, ca oamenii sunt roboții societății. Și toate astea din frageda pruncie și cu un sistem educațional extrem de nociv implementat in softul fiecăruia dintre noi… Și cei ce ies din curent, se singularizeaza și urmează calea lor…cu siguranța mai avem șanse…multe…infinite chiar ????
Eu as vrea sa ma intalnesti pe strada, sa ma opresti ca sa imi spui „Fata draga,fa ceva ca tare urata pari ( pe interior,clar)!”
Imi place foarte mult cum scrii!!Felicitari pentru tot ce faci!!
Nu aș face așa ceva niciodată…
Draga mea,in aceeasi stare sunt si eu…totul mi se pare de-a-ndoaselea… cred ar trebui sa simplificam un pic problemele si sa ne detasam…si atunci cand totul ni se pare imposibil,oribil si de nerezolvat,sa privim situatia din afara ca niste spectatori …si ai sa vezi ca parca nu e asa de neagra…din pacate,societatea prin usurimea ei ne aduce in halul asta!
Petronela, pe mine ma uimeste continuu lipsa de leadership si de asumare a deciziilor si fuga dupa fericirea de scurta durata. In general, fireste, ca mai am si surprize placute. Subiecte profunde de discutie sunt multe, dar putini oameni interesati de ele. Norocul meu, traiesc intr-o casa si intr-un oras care apreciaza si ofera arta din plin, imi umplu rezervorul de cate ori am ocazia.
Multe bune!