Asară am primit o leapșă video. Una umanitară, în care trebuia să donez 2 euro pentru fundația Salvați Copiii cu un sms la 8833, să mă filmez și s-o dau mai departe. Drept care mi-am pus telefonul spart recent în meclă, am donat și am bîguit, vreme de 29 de secunde întregi, care e treaba cu leapșa asta. Și jap, am publicat pe Facebook, cum trebuia să fac. Mbon. Eu pe pagina personală de Fb am lista plină de prieteni, adică 5000 de capete furajate, plus vreo 6000 de followeri, adică un reach bun pentru o treabă umanitară. Dacă 10% ar fi reacționat la îndemnul meu și ar fi donat, se cheamă că făceam o treabă bună.
În vreo oră, video-ul avea vreo mie de vizualizări. Și maximum 30 de likeuri. Pînă de dimineață, avea dublu vizualizări și dublu likeuri. Adică aproape 2000 views și vreo 70 like. Am stat și m-am întrebat qvasiretoric care e treaba cu diferența asta uriașă. Și care sunt șansele, dacă nu au pus mîna pe click să dea un like, să puie pe telefon să dea un sms și să cheltuie 2 euro întregi! Și de ce s-au uitat atîția la un video în care nu își arată nimeni țîțele, chiloții, nu zice nimeni nimic amuzant. Oare au vrut să vadă dacă am vreun coș sau a bad hair day? Dacă sunt plină de riduri, obosită și încercănată, în timp ce pozele mele sunt toate fotoșopate?
În mediul ăsta real de virtual care e Facebook, likeul este un statement public. Înseamnă că am fost acolo, am văzut, am luat act, mi-a plăcut ceva sau măcar o parte din ce a vrut cel care a postat un anume lucru să transmită. Și aici mă refer la chestiile mai serioase care chiar transmit ceva, nu la poze cu pisici, cîini și bebeluși cu fundă sau fund gol. Personal, de cîte ori mă interesează ceva și am timp să mă aplec asupra lui – un articol, o fotografie, un video, whatever – semnalizez printr-un like. Ca să știe ăla că am fost pe acolo. Să trec și să mă prefac că nu am văzut mi se pare ipocrit și laș.
Acum, dacă Fb nu ar fi avut opțiunea să vezi cîte vizualizări are un video, nu aș fi știut că aproape 2000 de oameni și-au vîrît nasul în casa mea. I-aș fi luat de buni doar pe ăia 70 care au și bătut la ușă. Restul au intrat tiptil, pe furiș. Numesc asta onanism virtual. Iată că în 2015, omul obișnuit are posibilitatea să devină the invisible man, e drept că într-un spațiu virtual, însă nu mai puțin real și reprezentativ, totuși.
Cunosc o mulțime de inviziblăi din ăștia. Îmi amintesc de tipul ăla pe care îl vedeam cînd mergeam la liceu și care stătea pe străduța îngustă și se masturba rînjind dement. Părea inofensiv, că nu agresa fizic pe nimeni, dar nu era. Tot așa, în spațiul virtual, sunt mulțime de voyeuri care nu lasă niciodată niciun semn că ar trece pe acolo, dar care știu mai bine ca tine ce faci sau ce lași să se vadă că faci.
Mă tot întîlnesc, în viața reală, cu oameni care știu tot ce am scris pe blog, pe Fb sau în cărțile mele. Ce parfum folosesc – fiindcă am scris cîndva într-un comentariu, ce marcă de mașină am – tot dintr-un comentariu. Descopăr într-o conversație deampicioarelea, pe stradă, că insul/insa e la curent cu absolut tot și stau și mă minunez pe interior. Cum gurița și gîtlejul și alte părți extrem de anatomice ale mămicii lu’ matale, care de fapt e o doamnă, că nu am văzut în viața mea un like de la tine, nici măcar că suntem prieteni nu știam. De unde interesul ăsta nesănătos și bine ascuns sub lipsa oricărei interacțiuni virtuale?
Duamne ferește, nu vreau să insinuez că tot ce fac eu sau alții merită interacțiune și apreciere. Departe de mine gîndul aista. Mi-ar plăcea să introducă drăguțul de Mark un buton de unlike, deși neasumații tot invizibili vor trece, nu o să aibă sînge în instalație să își exprime public dezaprobarea. Ioi și cu cîte unfrienduri s-ar lăsa, ploaie! Dar mno, pentru asta e nevoie să ai minimum o boașă la purtător. Ori onanistul virtual, voyeurul, este un tip complet neasumat. Nimic neobișnuit, e plină lumea de ei. Și, probabil, cu foarte mult timp liber. Genul care știe exact ce probleme au alții dar nicio idee despre cît de grave sunt ale lui. Mă dezgustă teribil.
Și acum, hai unfriend de aici, invizibililor!
Ai dreptate, numai ca mai suntem si care vizualizam de pe la serviciu…si nu se cade sa dai like-uri pe FB in timpul programului. 🙂
pai nu despre likeuri e vorba aici. videoul cu pricina e un pretext pentru mine pentru a infiera un tip de comportament abuziv pe internet. nu e nimeni obligat sa dea likeuri sau sa ii placa sau sa doneze, departe de mine gindul asta. eu ma refer exclusiv la aia care stau ascunsi si miros tot.
Am citit si comentariile de pe FB si abia dupa aia am inteles exact ce ai vrut sa spui cu textul asta.Cu toate astea , asa ca fapt divers , desi nu ma simt deloc „invisible” , cel putin pe pagina ta, nu-mi dau seama deloc de ce nu am dat like. Ma repet , stiu ca nu despre asta e vb , dar cred ca merita dezbatut un pic subiectul asta: adica de ce la un text liric, la un eseu fain , dau like doar dupa primele randuri citite, iar la un apel umanitar, trec peste , oarecum… Citește mai mult
Si de ce ma rog nu-i voie sa mirosi tot ce vrei,mai ales ca ne place ce scrii tu,sau altul de pe FB .Au ce fel de prietena vei fi daca nu ma lasi LIBER sa fac ce vreau asta in caz ca eventual imi vei da acceptul.Tot libera esti si in caz ca vrei sa te convingi cate boase avem…Vrem libertate.Nu o alta infierare ca destul am fost infierati.Da de felul cum scrii imi place si acum studiez :pe tine,pe altul pana m-oi hotara cui ii voi dedica timpul meu.
Petronela, am inteles perfect despre ce este vorba, personal am pierdut si eu vreo 10 minute valoroase cu lectura acelui text interminabil si m-am ingrozit cum pot unele persoane sa isi permita a intra cu bocancii in viata altora, o sa mai adaug doar cateva vorbe, de la Nichita : „Dar mai ales vă conjur,
nu puneţi mâna pe poet!
Nu, nu puneţi niciodată mâna pe poet!
…Decât numai atunci când mâna voastră
este subţire ca raza
Şi numai aşa mâna voastră, ar putea
să treacă prin el „
Buna! Explicatia pentru numarul disproportionat intre like-uri si vizualizarile unui video postat pe fb, sta in simplul fapt ca atunci cand dai scroll prin feed, filmele postate pornesc automat. Asta cel putin in aplicatia de pe mobil. Deci, din 7000 sa zicem, 6950 au „vazut” filmul in timp ce au continuat sa dea scroll (adica primele 2 sec), 50 s-au oprit, l-au urmarit, si eventual au dat si like. Cam asa, fb suge.
Jesus fucking Christ, Petronela, ai luat-o pe ulei rau de tot. Inseamna ca toti suntem niste onanisti virtuali, cu exceptia fabricilor de like-uri. Like inseamna ca ti-a PLACUT ceva, nu ca-ti semnalezi prezenta. Daca eu am vazut videoul tau si nu mi-a placut, si n-am chef nici sa fac un gest umanitar, de ce sa dau like? Poate ca m-am uitat 2 secunde, m-am plictisit profund, si am ales sa-l ignor. Cine nu da like la tot ce vede e un „inviziblău” onanist? Si mi se pare incredibil cum tu nu-ti dai seama ca esti o persoana publica. Wtf? Ce… Citește mai mult
Subscriu dar nu as fi atat de aspru cu Doamna Petronela, are doar 2 ani de celebritate venita pe neasteptate; a declarat deseori ca ii este greu sa se acomodeze..
:))))
increfuckindibil!
Exact ce spui tu am zis şi eu, că nu tot ce apare merită like, eu mă refeream la categoria aia care niciodată nu îşi semnalează prezenţa dar ştie tot, vede tot. Povestea cu video-ul este un pretext, nimic mai mult. Dacă asta ai înţeles, e problema ta. Onanistul este categoria care ştie tot ce ai postat, toate fotografiile, tot ce ai scris, deşi pare că nici nu există acolo. Şi am explicat suficient de clar pentru cine vrea să înţeleagă. Cine are altă agendă şi are chef să îmi sară la gît… e problema lui, nu a mea. Zi… Citește mai mult
Asa Petro, scutura-te de celelalte 18 moduri de a zambi, doar nu suntem andrei marini, nu-i asaa?
Acesti oameni invizibili sunt exact ca batranicile de pe scara, care se uita toata ziua pe vizor sa vada cand pleci, cand vii , cum esti imbracat, cu cine vii/pleci ( doar doar te-or putea reclama la asociatie ca se consuma apa prea multa pentru ca de fapt stau 2 persoane nu doar una ), dar nu le vezi niciodata….uneori crezi ca acolo nu locuieste nimeni 🙂 Si cand te astepti mai putin, iti apar in fata mai sa faci infarct si te uimesti cat de bine te cunosc, atat cat au reusit sa vada prin vizorul minuscul din usa… Citește mai mult
Ionela, sa-mi tie loc la rand? ca sa-mi plateasca si intretinerea vecina aia pana viu io de pe coclauri dc tot sta la rand, de venit viu, altufel iar ma trece admin pe tabelu din luna urm
Pai eu ziceam sa tiie doar loc la rand ca sa nu ne imprietenim prea tare 🙂
Nu de alta, dar apoi imi cere si dublura la chei si poate se muta la mine pe motiv ca-mi face si curatenie :)))
si eu, printre altele, as simti ca dau dovada de lipsa de respect, daca as intra pe la tine si n-as da macar un semn de viata, oricat de mic, asa ca tare ma rog sa nu mi se termine browser-ele. :))
nu stiu cum de dragul de Raj a reusit sa pacaleasca sistemul, de nu-l percepe paranoicul ca spam. :)) daca ii afli secretul, sa-mi spui si mie! :))