acasă

19

E foarte bine acasă. De fapt, orice fel de privațiune te face să reînțelegi ce bună e normalitatea, aia pe care nu o mai apreciezi cînd te obișnuiești cu ea. Ca în bancul meu preferat cu Ițic, care era nefericit cu felul în care locuia, cu mulți copii, nevastă, spațiu mic și cere sfat rabinului, care îl îndeamnă să bage capra în casă. Trece o săptămînă, Ițic și mai nefericit. Rabinul îi poruncește să bage și porcul, și tot așa, ce orătănii mai are prin bătătură. Cînd răbdarea și suportabilitatea lui Ițic ajung la limită, rabinul îi spune să scoată animalele din casă. Întors la vechiul cotidian, Ițic e nebun de fericire , iar spațiul i se pare enorm, odată dată afară capra din casă. E un sfat de care încerc mereu să țin cont. Cînd mă iau pandaliile, bag o capră (generic) în casă.

E foarte bine acasă. Cald, miroase frumos. Afară ninge, s-a zaharisit peisajul. Sunet de bormașină, brrrrrrm, brrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrm, lovituri, poc-poc, sunet de flex, vuuuum, vuuuuuuuuum. Vecinul își dărîmă apartamentul. La propriu. Vecinul ăsta e un caz. Clinic, dacă mă întrebi pe mine. Renovează apartamentul nou-nouț pe care și l-a luat de vreo 3 ani. În ultimul, mai intens, așa. Nu locuiește aici, ci în capitală. Deși a semnat în contract că nu poate aduce nicio modificare fațadei clădirii, a simțit că are un moț extra față de noi ăștilalți și a dărîmat complet zidurile exterioare ale apartamentului și a închis terasa cu termopan, să își lărgească spațiul locativ, și așa super generos. Terasa asta e o binecuvîntare pentru orice om cu mintea la locul ei, în cap, adică, are ea însăși dimensiunile unui mic apartament, e de jur împrejur, oferă o perspectivă excelentă asupra muntelui și pădurii, iar vara e ca o mică curte. Unii s-au simțit atît de la curte că au încins și grătarele, de au sunat vecinii la poliție și pompieri. Ei, acest domn a simțit că aerul curat, de munte, îl amețește, așa că dă-i și dărîmă, închide cu termopan, pînă a demolat complet casa aia care e în șantier de cînd știu eu. Pe nervii mei, desigur. A făcut ceva și ușii metalice, că acum poți băga palma printre zid și ușă. Acum nu am mai rezistat și m-am dus să întreb cît mă bormașinează, că eu sunt convalescentă, trebuie să mă odihnesc. Cînd am deschis ușa, un munte de moloz peste tot și niciun perete, doar niște stîlpi de ici-colo, am făcut ochii cît cepele. Muncitorii m-au asigurat că nu mai au decît peretele ăsta de dărîmat, termină într-o oră. Mi-e teamă să nu se apuce vecinul apoi de zidul dintre mine și el, poate vrea să lărgească apartamentul și cu al meu, ce dacă e ilegal, plătește amenda, așa cum a făcut și cînd l-a reclamat asociația că nu a respectat contractul. Și odată intrat la mine în sufragerie, să vedem cine îl mai oprește să îmi dărîme și mie zidurile și să facă un mare living din casele noastre, dimpreună. Tre să fiu vigilentă.

Altfel, nu îmi e dat să stau prea mult în dulcea liniște a căminului, mîine, joi adică, mă duc la Sibiu la Humanitas, lansare stabilită încă de pe vremea cînd eram verde, așa că moartă, coaptă, răscoaptă, pe varză sau pat de legume, cum am zis, mă voi afla la 18.00 la Sibiu, cu sau fără branulă în braț, neesențial, voi fi acolo, am zis. Nu mă face pe mine o toxiinfecție alimentară, dăăăă.

V-aș mai anunța de încheiere, că tot vorbeam de lansare și cărți, că editura are pachet promoțional de sărbători la cărțile mele și livrare gratuită toată luna decembrie, ambele cărți 39 de lei și moca transportul acasă, comenzile se pot face aici. Că nu e cadou mai frumos decît o carte.

Și pentru că îmi tot scrie lumea și mă întreabă, da, mai am și eu cărți de trimis, tocmai am mai comandat de la editură că am avut cereri, le pot trimite oriunde în lume, editura livrează doar în țară, da, cu autograf, dar nu la prețul pe care îl oferă ei pe site, promoția aceea e valabilă doar pe siteul lor și nici cu transport gratuit. Mie îmi puteți scrie pe contact@petronelarotar.ro pentru comenzi.

Articolul anteriorscrisoare de adio
Articolul următorSanta,
Click-ul pe care îl dați e fierăstrăul cu care faceți sternotomia mea. Îmi deschideți pieptul și umblați pe dinăuntru prin mine. Umblați ușor, rogu-vă, că mă doare. Nu atingeți, nu zgămîiați, nu etichetați. Nu parcați pe aortă, nu scuipați. Nu vă urcați încălțați cu cizmele pline de noroi. Mulțumesc.

19
Lasă un mesaj

avatar
14 Discuții
5 Răspunsuri la discuții
0 Urmăritori
 
Comentariul cu cele mai multe reacții
Cele mai fierbinți discuții

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  Abonează-te  
cele mai noi cele mai vechi cu cele mai multe voturi
Notificare pentru
Oana
Utilizator
Oana

Eu zic ca nimic nu-i mai frumos decat o carte cu autograf :). Drum bun maine, sa-ti fie bine!

Marta
Utilizator
Marta

Buna dimineata!
Cat de frumos scrieti…si cat imi bucurati sufletul cand va citesc.
Am facut comanda pentru cartile dvs. Abia astept sa „va citesc”. 🙂
Sanatate multa!!!

Anton Sandita
Utilizator
Anton Sandita

Pana ajung cartile o sa ma mut in casa nou , adica la sfarsit de saptamana! Apoi, cine sta la caldurica si savureaza un ceai si doua carti ? ! Euuuu si sora mea, care face acelasi lucru cu alte doua carti ! <3 Multumesc !!!!!!!!!!

ram
Utilizator
ram

banc alunecat din intelepciunea sufita, de nu ma nsel
fain, fain, dadadadap (is f agitat azi)
a! fain ca esti bine (n am stiut sa ti zic cand erai hm, asa ca am tacut. da’ uite ca stiu sa ma prezint agitat )

Raj
Utilizator
Raj

Stima !

Mihai
Utilizator
Mihai

Data viitoare cand iti mai vine chef de o toxiinfectie alimentara, abtine-te si da-mi-o mie. Ca si-asa eu n-am avut niciodata si as vrea sa vad cum e.
In rest, multa sanatate iti doresc ca de restul te poti ocupa singura 😀

dan
Utilizator
dan

draga autorule,

eu, cititorul, am o dilema si te rog sa ma ajuti.
te-am descoperit prin intermediul unor prietene (brasovence de felul lor) comune.
am citit tot (cred) ce ai scris pe blog (cred ca sufar de „petronita”).
ai scris 2 carti. le-am cumparat. in format electronic.
acum dilema: tu, in calitate de autor, ai acelasi feedback, din partea mea, cititorul, indiferent de formatul cartilor? sau pentru a te rasplati in mod just, trebuie sa achizitionez cartile si pe hartie?

Dan

Raj
Utilizator
Raj

Io vam descoperit tot pin intermediul unei prietene (targovisteanga da felu ei, actualemte bucuresteanca) si nicidecum comune s-au satesti, ci mai curand orasenesti, caci Targoviste ii oras dupa cum bine stim………….. Stima dnu Dan ! Io ma iau de toti cei care posteaza la dna Petro, penca voiu sa raman singur in inima mneaei, nu suport concurenta…

Dan
Utilizator
Dan

🙂 tot cu stima va salut dl. Raj, si va linistesc spunandu-va ca departe-s de mine gandurile cuceritoare de inimi. Vreau doar sa multumesc pentru manuta care scrie. Chiar daca nu musteste de inteligenta dilema prezentata mai sus, mi-ar placea un raspuns pentru ea. Acum o sa ma asez la loc in banca mea si voi asculta povestea in continuare. Dan

Mihaela Suciu
Utilizator
Mihaela Suciu

Pe acest blog mă simt ”acasă”, descopăr că și altcineva e ”om” cu suișuri și căderi. Mă bucur să citesc și comentariile pline de umor ale d-lui Raj.
Petronela îți doresc să ai parte numai de împliniri, iar dacă vreodată observațiile mele te-ai înnegurat uită, sunt om.

Raj
Utilizator
Raj

Umorudracu, dra Mihaela…

mircea
Utilizator

Respect Petronela,esti o mare oferta ptr.domeniul de desupt de…penita.Am ras cu lacrimi la destainuirile tale…adevarate.Mult succes si sarbatori frumoase in continuare!

Mihaela
Utilizator
Mihaela

Seara de seara, dupa ce toti s-au culcat, iau blogul la recitit…de la prima la ultima pagina. Si rad sau lacrimez sau mi se increteste pielea de fiecare data. Sincer? Nu imi aduc aminte cand am patit asta citind ceva. E frumos. E real. E suflet.

O admiratoare
Utilizator
O admiratoare

cu asa prieteni, pardon, vecini, n-ai nevoie de dusmani. :))
oricum, bine te-ai intors acasa! (acum ca esti prin Spania, probabil o sa-ti pice la fel de bine, ca s-au acumulat oboseli si doruri) pup.