cum am fost măritată cu un infractor periculos

51

Fostul meu soț e personaj. Pozitiv. Tatăl de bigudiu, adică, despre celălalt nu se poate spune același lucru.

Pe fostul meu soț îl cheamă Vifor. Bine, Viforel, de fapt, fiindcă mică-sa, cînd l-a văzut așa de mic, nu s-a îndurat să-l cheme Vifor și a simțit nevoia să îl diminutiveze, vaai ce drăguț, iar acum la 45 de ani trebuie să o ardă prin peisaj chemîndu-l Viforel. Noi, fetele, îi mai spunem, de pe vremea cînd bigudiurile erau mici, și în multe alte feluri, de nemenționat aici.

Vifor e un tip cinic, ironic și autoironic; foarte deștept și citit. E mult mai citit decît sperăm noi toți la un loc să fim, genul care doarme 4 ore pe noapte și citește cel puțin încă pe atît, zilnic. Traduce din și în patru limbi, pe care le vorbește atît de natural că îți vine să îl bați cu șlapul, ca să tacă naibii și să nu te mai complexeze. Pe două dintre ele le-a învățat singur. Toată lumea îl place, pînă și iubitul meu. Și profa de latină a fie-mii. Deunăzi, fie-mea a venit de la școală și mi-a narat: mama, profa de latină e amorezată de tata! E a doua oară că îmi zice că îl admiră mult și că e un tip erudit. A, a zis că te știe și pe tine și că ești frumoasă. Mda. I-am zis ca data viitoare să îi spună că și eu aproape am reușit să termin seria Jules Verne.

Altfel, are și defecte. Cumpără papuci compulsiv, are zeci de perechi și posedă niște gusturi execrabile la femei. Ajunge să te uiți la mine ca să îți dai seama.

Fostul meu soț e foarte distrat. Gen(i)ul care își uită cheile, telefonul și portofelul oriunde se duce și care poate sta în fața ușii închise să se caute zece minute, pentru ca apoi să te sune să te întrebe dacă nu ai văzut cumva cheile lui. Deși nu v-ați văzut de două zile, iar el a intrat și ieșit din casă de mai multe ori estimp. Din cauza asta, prietenii care îl știu bine nu îl lasă să plece fără să îl verifice de CTP (chei/telefon/portofel). La fel, poate uita că are mașina în fața casei și merge la serviciu cu troleibuzul, pentru că era prea distras sau distrat cînd a ieșit din casă.

De năuc ce e, tot timpul cu gîndul la temirice, a ajuns o dată infractor periculos, de rîd curcile cu anteriorul și posteriorul de el, pînă în ziua de azi. Iar fie-sa e prăbușită, de cîte ori își amintește.

Se făcea că veneam de la București, de la un control medical. După ce ieși din oraș bine, pe dreapta, mai în vale, e o benzinărie. Oprim să alimenteze el, eu să îmi deșert vezica nărăvașă. Coborîm din mașină, el se duce la pompă, eu spre toaletă. În timp ce mă îndepărtez văd doi angajați ai benzinăriei apropiindu-se precaut de mașină: băi, asta e, clar asta e!

Cînd mă întorc, Viforel oțetit și nervos. Cui i-ai dat mașina să vină la București?, mă întreabă. Mașina pe care o conduc e pe numele lui. Nimănui, zic. Ceva ai făcut, continuă revoltat, au venit ăștia că cică ar fi alimentat cineva acum o lună și a plecat fără să plătească, se pregăteau să facă plîngere și au imagini pe camere! Nu făcusem nimic, mă știam curată precum lacrima și curul de bebeluș la ora de culcare. Reapar domnii de la benzinărie, ne poftesc politicos în birou, să ne arate imaginile. Intrăm, eu obidită și cu obrajii în flăcări de rușine, dar convinsă că ăia au făcut o gravă eroare și că își vor cere scuze, ca să putem pleca naibiului de acolo în drumul nostru. Ce infractori eram noi, să fi dat lovitura și apoi să venim să alimentăm în același loc? Era vorba, pur și simplu, de o uriașă eroare.

Oamenii dau play la film și vedem, alb-negru, mașina noastră oprind la pompă. Din ea, șoc și groază, îl urmărim pe Viforel coborînd, alimentînd și urcîndu-se apoi imperturbabil la volan. Unde își pune centura tacticos și apoi, cu o serenitate și lipsă de apăsare complet nemimate, pleacă ușurel, de parcă așa ar fi fost firescul, să pui benzină și să te duci în treaba ta de Viforel. În timp ce aceste imagini rulau pe monitor, fața fostului meu soț căpăta diverse grimase, din care cel mai abitir stăruia uimirea. Mă uitam la el și vedeam că era sincer uimit să se vadă. Băi, pare că eu sunt, zice cu juma’, ce zic, sfert de gură. Nu se uită la mine, că scapăr vîlvătăi dar mă umflă și rîsul. Și pe el îl umflă. Nu îi vine să creadă că e așa de prost. Nici mie. Nu îmi amintesc nimic, zice, dar e evident că eu sunt.

Domnule, noi ne-am dat seama că nu sunteți un hoț. Nici măcar nu ați făcut plinul… Am zis că na, poate vă dați seama și veniți, că dacă vă făceam plîngere, era furt calificat, intrați în belele, era păcat de dumneavoastră, vă făcea dosar penal, cine știe, cu judecătorii ăștia, mai intrați la bulău pentru un moment de neatenție. Bine că ați venit! Mă uit la el, pare să înțeleagă, cel puțin privește ca și cum ar înțelege pe lîngă ce a trecut. Nu am venit de aia, zice frust, ci de prost, e pură coincidență că am oprit aici. Plătește ambele incursiuni la pompă, și pe cea legală și pe cea ilegală. Plecăm. Eu mă minunez tot drumul, rîsu’-plînsu’, de monumentalitatea lui și de felul în care a oprit el, o lună mai tîrziu, la locul infracțiunii, senin și neștiutor. Și la cum ar fi sunat știrea aia preluată de un tabloid: nu o să îți vină să crezi ce a făcut bărbatul acesta! Click să vezi nonșalanța cu care se reîntoarce la locul faptei, după ce cu o lună înainte a alimentat și a fugit!

Ei bine, nici în ziua de azi, infractorul periculos care alimentează și fuge, nu are nicio amintire din momentul ăla. Tipic pentru el. Fie-sa rîde de el de atunci, încontiuu, mai ales atunci cînd rămîne fără benzină: Viforel, mrr, ești băiat rău, infractorule, trăiești periculos, dai iama în benzinării, pui benzină și fugi! Duci o viață plină de primejdii!

Iar Viforel… Ei bine, Viforel e un tip rar. O specie pe cale de apariție. Sper.

PS: Cei care m-ați mai psihanalizat și în trecut și ați descoperit că textele mele despre fostul meu soț ar putea conține urme de amor, ouă și migdale, vă conjur, pentru numele lui Freud, lăsați-mă așa, mai nepsihanalizată, că știu eu mai bine ce fel de amor îi port și cum e mai bine pentru mine.

Cu mulțumiri, a dvs sinceră.

Abonează-te
Notificare pentru
guest

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

51 Comments
Oldest
Newest Most Voted
Inline Feedbacks
View all comments
Constantin Constantinescu
Constantin Constantinescu
16 octombrie 2014 11:13

Esti buna de nevasta, Petronela. Ai har, umor cu carul si pari ingaduitoare cu fostul tau sot. Ce defecte ai? Cand ne vedem? Pana săptămâna viitoare, cand vin la Brașov, promit sa citesc tot ce ai scris pe blog. Succes! Si dacă se prinde gluma! Ai 2 copii. Eu am 10, dar nu ii stiu chiar pe toți. Acasă am 4. Sunt singur. Sper sa te amuzi putin. Nu prea am talent.

Anca
Anca
16 octombrie 2014 11:15

M-am „prabusit” de ras! Mersi, mi-ai facut dimineato-pranzu’ frumoasa/frumos!

Daniel
Daniel
16 octombrie 2014 11:18

m-am spart de râs, 🙂 )))). cât de absorbit de altele să fii ca să uiți în așa hal? o singurică remarcă se impune dacă mi-e permis: nu are Viforel deloc gusturi nasoale la femei, uitându-mă tot la tine 🙂

Gina Bradea
16 octombrie 2014 11:18

Splendid, am ras cu lacrimi! Nu stiu cat amor rezulta la o psihanaliza mai mult sau mai putin l-atenta, dar umor ai de dat si altora!
Pot spune multe sau ma opresc aici si-mi sterg lacrimile de ras 🙂 .
Minunata esti, fata draga!

Violeta
Violeta
16 octombrie 2014 11:19

Coooool!Mi-am inceput bine ziua de azi.Ce vroiam sa transmit este ca barbatii sunt capabili de asa ceva…si aceia mai putin docti ca Viforel.Aia, care pot functiona fara nevasta,partenera,secretara, in conditii optime, sunt niste raritati!

nemotoujours
22 octombrie 2014 19:56
Reply to  Violeta

ce haz ar avea???

Raluca Cirstea
Raluca Cirstea
16 octombrie 2014 11:36

Eu il stiu pe Viforel…candva, in Cretacic, parca….am lucrat impreuna….E chiar asa cum zici tu ca e: destept in cap si zapacit. Tot in cap! Am ras ca proasta, singura, of cors, la birou, de au ras de rasul meu colegii de prin preajma. Pai asa se face, mai Petro, sa rada lumea de mie?! )))))

vali
vali
16 octombrie 2014 11:45

Sati zic eu patania mea : Ma duc alimentez plin sa plecam la valeni ,iau cafea cutie de aluminiu ,ciocolata si o jucarie .intru in pompa dau sa platesc si cer si pompa 3 (zicand si masina) langa mine un tir-ist de la turci pachistan ceva vroia rovinieta …. plec iau bonu si la drum .dupa o luna imi vine acasa sa merg la politie ca sa vb cu un agent …. Imi zice faza cu alimentare unde dar bou de angajat nu mia loat bani ptr plin. platesc la pompa .bun vine amenda de la procuratura in valoare de… Citește mai mult

vali
vali
19 octombrie 2014 07:52
Reply to  Petronela

Mda..

Sorin
Sorin
16 octombrie 2014 11:54

Faina povestea, mai ales ca il cunosc pe Vifor si mi l-am putut imagina in timp ce citeam.

Ana
Ana
16 octombrie 2014 13:31

Pana la urma noroc ca v-au recunoscut aia masina si ca erati si voi cu el, ca altfel devenea Viforel talhar in serie….:))))

vali
vali
19 octombrie 2014 07:53
Reply to  Petronela

Nu cqi vine sentintw cu execurare de en lei sii loa banuu ..

Mica
Mica
16 octombrie 2014 13:54

Hi! Daca il ajuta cu ceva pe Viforel sa ii spui ca nu e singurul infractor cu speta aia. Am alimentat si am plecat senina catre Lidl sa iau scutece pt borac si cand sa platesc, realizez ca aveam in portofel alaturi de banii pentru scutece 50 de lei care trebuiau sa fie pt benzina,care vai,benzina fusese pusa si neplatita. M am intors val_vartej la benzinarie unde tot personalul era strans pe monitor, probabil analizau infractiunea…
Numai bine!

Alice
Alice
16 octombrie 2014 14:33

M-ai omorat …..sunt intr-o situatie nasoala dar tu mi-ai inseninat ziua …. 🙂

Gina Bradea
16 octombrie 2014 15:15

Mai fimeia omului cela, e a 3-a oara cand recitesc! Dimineata aveam draci, de cand m-a mancat prin partile dorsale sa-mi fac blog, nu e zi sa nu se trezeasca vreun bou, vaca sau alta oratanie, care sa nu ma dezmierde laborios. Si pentru ca am obiceiul la cafea sa-mi citesc mesajele, mailurile si sa spionez si pretenii, am vazut si opera ta. Am citit-o, m-am inecat constiincios si-am scuipat din belsug cafeaua pe laptop, dar am uitat de nervozelile personale. Am salvat linkul asta, cand ma mai apuca tàti celea, mai citesc o data. Nu ai nici matale mansarda… Citește mai mult

Gina Bradea
17 octombrie 2014 09:10
Reply to  Petronela

🙂

Laura
Laura
16 octombrie 2014 15:39

M-am ras! Mi-e tare die de voi, de noi.

Va pup pi tati. Pupa tu mai departe!

Laura
Laura
16 octombrie 2014 16:04
Reply to  Laura

„Mi-e dor de voi” ar fi trebuit sa apara, dar s-a amestecat autocorectura lui „der, die, das”.

Laura
Laura
16 octombrie 2014 20:49
Reply to  Petronela

Poate ajung la anul in Brasov. Anul asta am fost ocupata cu dezvortatul, inca suntem in plin razboi al rozelor.

Luminita Tudosa
16 octombrie 2014 15:41

Multumesc pentru portia de ras, aveam o stare naspa dar mi-ai ridicat moralul

Dragos
16 octombrie 2014 15:47

Viforel-Crivatel este de coma…cred ca de multe ori,adincit ca-n Groapa Marianelor cu batiscaful,uita unde si-a lasat si nevasta…poate si copilul.Dar….de multe ori geniile au scaparile si sclipirile lor si…trec doar la capitolul: „Ce vraji a mai facut sotul meu!?”… sa ne mai povestesti despre el..o faci ca si cum tachinezi un coleg de liceu de care ai prins drag peste noapte,dar nu stiai cum se traduce asta si te invirti in jurul lui ca si rindunica pe linga cuib…esti cool…cit priveste iubitul….cred ca si el are niste…haruri speciale..altfel n-ai face trimitere la el sau nici n-ar exista!….esti o figura tare… Citește mai mult

ale
ale
16 octombrie 2014 17:26

haahaha, blana
mai ai articole despre Viforel? te rog link :))

Laura Driha
16 octombrie 2014 19:19

Clar il mai iubesti. Defapt si dedrept, nici n-ai renuntat la numele lui tocmai d-aia! Poate ca nici nu sunteti divortati si toootul e o diversiune, mama ma-sii de strategie de marketing! Frumoasa, desteapta si divortata = bestseller! Nici nu-mi trebuie psihanaliza sa emit concluzia: il iubesti si-l faci de ras pe blog ca sa impartiti celebritatea. E dragoste, se stie! :)) Am ras cu lacrimi! Poate pentru ca si eu sunt „umpic” versiunea feminina a Viforelului tau… Mai ales partea cu uitatul cheilor, al telefonului si al portofelului te miri pe unde. Ultima data cheile in usa, le-am gasit… Citește mai mult

Raj
Raj
16 octombrie 2014 19:54

Daca nu erati maritata, daca eram mai tener cu vio 15 ani, va ceream de nevasta, dna Petronela. Despre fosti si foste, numa de bine. Defecte mari nam, doar fata si corpu ma strica. Aaaa, si caractelu !

vali
vali
19 octombrie 2014 07:59
Reply to  Petronela

Stii ca i greu sa iubestii dar de ajungi sa iubestii minte femeii ajugi in rai sau in iad si vb singur pe strada ,iar uiti ctp… si toti te stiu praf … si eu sunt asa ….uneorii stiu

Raj
Raj
16 octombrie 2014 19:59

De fapt, Viforel pare 1 savant aiurit. Numa savantii se poarta asea…

Nuta Istrate Gangan
17 octombrie 2014 04:41

eu spun sa pastrezi feelingul ala cu urme de amor(cu migdale si oua cu tot:).
Acel ceva exista si va exista toata viata cand te uiti in ochii bigudiului mic 🙂
Chiar daca iubesti un alt barbat 🙂
(give them something to talk about;)
Drag de tine si de cuvintele tale, femeie 🙂

Jurnalul unei mame
17 octombrie 2014 11:43

Am râs cu poftă, cu atât mai mult, cu cât și soțul meu e personaj. Pozitiv. Tatăl de bigudiu…

iuli
iuli
20 octombrie 2014 12:22

pagina care lipseste, singura de altfel, era cumva despre el? acea pagina retrasa de pe blog la cerere

iuli
iuli
20 octombrie 2014 14:43
Reply to  Petronela

Nu stiu, doar ca mi-am facut eu o impresie gresita ca ai fi scris mai multe despre el, dupa ce scrisesesi mult mai extins despre primul tau.
Si despre cum a fost si de ce nu a mai fost, dupa care a disparut pagina. Eram foarte curios sa aflu mai multe despre asta, am tot colindat printre texte dar nu am gasit decat pe ici colo cate ceva.
Merci de raspuns.

Iuli
Iuli
20 octombrie 2014 23:48
Reply to  Petronela

De fapt ar fi trebuit sa fie un re

Iuli
Iuli
20 octombrie 2014 23:47

Sigur :), departe de mine sa cred ca scrii ce ar vrea altii sa citeasca. Totusi, o sa incerc sa fiu pe aproape cand o sa ti vina, daca o sa ti vina. Daca prima data ai fost spectator si nu ai putut influenta cu nimic, cu el trebuie sa fi fost ceva mai mult in actiune si reactiune, si tare as vrea sa imi/ne spui mai multe. Cand o sa simti, daca o sa simti, in niciun caz nu vreau sa iti sune ca ceva impus, sunt musafir aici, esti o gazda incredibila si nu uit. Noapte frumoasa la… Citește mai mult

Serafim
Serafim
28 februarie 2015 14:16

Mai, mai, femeile astea. Pline de asteptari.
Pai ce barbat eala care nu si-a uitat macar odata copilul la magazin, crajma sau sa-l ia de la gradinita?
Pai fiu-meu o numea pe doamna care se ocupa de curatenie la gradinita,”matusa Cici”, de cate ori a mancat la ea acasa.
Sa va explic sentimentul de panica ce ma cuprindea cand ma suna doamna in cauza sa-mi spuna ca „Ala micu e bine, a mancat, haideti peste o ora dupa el, ca acum se joaca cu Sebi?”

Mihaela
Mihaela
3 martie 2015 10:35

Ce ma faci tu sa plang!! De ras! Afara ploua si e frig si eu (re)(re)(re) citesc.

O admiratoare
O admiratoare
20 martie 2018 10:18

:)) genial! carevasazica, intreaga familie, extinsa cum e ea, e formata numai din personaje…care mai de care. fain asa! nu e loc de plictiseala. 😀

Cristina
Cristina
28 ianuarie 2020 14:46

Trebuie sa te dezamagesc… Am crescut si eu la casa mea 18 ani una bucata Viforel pana mi s a luat si am considerat firesc sa ii dau drumul in lume. Isi schimba buletinul cam de 4 ori pe an ca „sigur l a pierdut” si la câteva zile dupa se intorcea singue acasa dl. Buletin, de avea vreo 7 intr un sertar. Nu mai zic de câte ori m a sunat la job ca si a pierdut cheia de la casa si dupa2-3 ore de cautari asidue o gasea in buzunarul blugilor de pe el!!! Inca e asa, dar… Citește mai mult