alegerea & ultima vară în oraș

0
Aș pune Alegerea printre cărțile musai de citit într-o viață. E la fel de tulburătoare precum cea a lui Frankl, cu care Edith Eva Eger împarte mult mai mult decît experiența holocaustului. E greu de vorbit și scris despre o carte care are așa un impact emoțional asupra ta. Inițial am crezut că va fi greu de citit, că va fi dureros să citesc iar despre experiența holocaustului, trăit la prima mînă de o adolescentă ce ar fi putut deveni prim-balerină, dar ajunge aproape să moară în lagărele naziste. Dar nu a fost așa. Pentru că este atît de multă lumină, în ciuda întunericului, atît de multă încredere în bunătatea umană, în ciuda ororii, încît îți aduce enorm de multă speranță și încredere și ție, ca cititor.
E o carte pur și simplu minunată.
„Negarea este scutul nostru. Încă nu știm cît de dăunător este să continuăm să ne rupem de trecut, să păstrăm această tăcere conspirativă. Cu cît sigilăm mai tare trecutul, cu atît va fi mai fericit viitorul, acesta ne e crezul.”
„Există diferite modalități de a merge mai departe. Trebuie să-mi găsesc propriul mod de a trăi cu cele întîmplate. Am fost eliberate din lagărele morții, dar trebuie să ne eliberăm și de ele – să ne eliberăm pentru a crea, a ne construi o viață, a alege. Și pînă nu vom găsi eliberarea de, nu facem decît să ne învîrtim fără direcție în același întuneric nesfîrșit. Mai tîrziu vom întîlni medici care se vor îngriji de sănătatea noastră fizică. Dar nimeni nu ne va explica dimensiunea psihologică a recuperării noastre. Vor trece mulți ani pînă voi înțelege asta.”
„Timpul nu vindecă. Ci ceea ce faci tu cu timpul. Vindecarea este posibilă cînd alegem să ne asumăm responsabilitatea, cînd alegem să ne asumăm riscuri și, în cele din urmă, cînd alegem să ne eliberăm de răni, să lăsăm deoparte trecutul sau durerea.”
Eu mi-am mai pus în coș de Black Friday și Darul, 12 lecții care îți vor salva viața a aceleiași autoare.
Tot în Africa am reușit să termin această carte absolut superbă și răvășitoare; de mult nu am citit o carte care să mă sfîșie așa cu frumusețea și tristețea ei implacabilă (mai ales că are suficient umor, în același timp). O carte care a dispărut din anii ’70, cînd a fost devorată, premiată, dar a fost redescoperită și reeditată de curînd. Mi-a făcut un dor teribil de Italia și de Roma. Și de scris.
„- E o făptură imprevizibilă.
– E frumoasă, dragul meu, și făpturile frumoase sînt întotdeauna imprevizibile. Ele știu că, orice ar face, vor fi iertate, a zis Viola, luînd altă fustă de pe podea. Ah, da! a adăugat oftînd. E chiar mai bine decît să fii bogat, pentru că frumusețea, dragul meu, nu duhnește niciodată a osteneală și izbîndă, ci vine direct de la Dumnezeu și asta ajunge ca să faci parte din singura aristocrație umană adevărată. Nu ești de aceeași părere?”
Cartea poate fi comandată de aici. 
Abonează-te
Notificare pentru
guest

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments