Îți mulțumesc că mă citești. Poți susține petronelarotar.ro, făcând o donație aici
(2010)stăteam în cofetărie – intrasem să iau amandine, preferatele mele, și ne strîngeam în brațe și plîngeam. nimeni nu ar fi putut bănui că suntem mamă și fiică. ea, mai înaltă ca mine. plîngeam și ne strîngeam în brațe, fără să ne pese de oamenii care se holbau la...
Dar ce frumoasă e, are și tatuaj..., a comentat o doamnă mai în vîrstă la fotografia mea, pusă de un critic literar pe pagina dînsului. Iar mie mi-a sunat aproape a insultă. Dacă aș fi fost o femeie urîțică, cu ochelari și părul prins în coadă de cal cu...
M-au urît apriori. Înainte să mă cunoască, adică. Nu eram destul de bună pentru el; dar mai ales eram prea săracă. Oh, nu, nu erau niște aristocrați, ci doar niște parveniți ca mulți alții îmbogățiți dintr-un pic de muncă în Germania și un pic de șmechereală de privați de...
Clujul a fost un maraton. Am ajuns la vreun spectacol sau film de la Tiff? Nu. Am reușit să văd măcar o stradă, să mă plimb? Nu. Am dormit, măcar? Nu. Fiecare oră a fost programată și plină.Miercuri am plecat după serviciu și am condus pînă la Cluj amețită...
Eu nu am stîlcit niciodată cuvintele. Nu m-am alintat, n-am fost alintată. M-am ridicat drept, dintr-o dată și cînd am prins a vorbi, am vorbit cu toate sunetele din cuvinte la locul lor. Am fost un copil precoce, cum îi place mamei a spune. Am mers devreme, am vorbit...
De cînd m-am trezit mamă, mă dau în vînt după ședințele cu părinții.La început, la grădi, la aia mare nu mă lua nimeni în seamă. Tu… a cui soră ești?!, mă întreba educatoarea, cu o sprînceană ridicată a dispreț, cînd mă afirmam și eu. Mă enervam, mă băteam cu...







