Cînd eram foarte tînără, abia o născusem pe cea mare, am locuit o vreme la Budapesta. Îmi făcusem abonament la Artmozi, la cinematecile de artă, de altfel și singurele locuri unde puteai vedea un film în limba originală, nu tradus în ungurește, cum făceau cu toate, de umbla gluma,...

Afară, magnoliile s-au lăsat păcălite de aerul primaveril și au înmugurit. Boboci s-au ițit de proști, fără să se prindă că e țeapă. Rozul lor o să fie boțit de frig și zăpadă. Vor îngheța, tăntălăii și nici nu o să înțeleagă măcar de ce. Că ei au...

Ceea ce se vede în imaginile alăturate este chiar ceea ce se vede, adică eu în New York Magazine, mai precis textul meu cu casieriţa care a făcut furori şi a devenit viral. Carevasăzică, românii din America au cumpărat ziarul ăsta - înţeleg că are foate mulţi cititori şi...

Bunică-mea avea ochii verzi. Nu i-am moştenit niciuna dintre nepoate. Acum, la bătrîneţe, i s-au decolorat – sunt un albastru deschiiis, deschiiiiis, aşa ca cerul în zilele toride. O cheamă Victoria, dar toţi îi ziceau Viţa – prescurtare rurală la modă pe vremea aia.Era în perioada interbelică.Bunică-mea era ţărancă.Ghiţă stătea...

Azi a fost neverosimil de cald. O iarnă sucită. 10 grade în Postăvarul la umbră. Pîrtia înghețată, în partea de sus. În prima gondolă, niște babi echipați impecabil și scump. Tot drumul au povestit între ei despre cum au asistat la nașterile nevestelor. Erau traumatizați, săracii. Eu rîdeam. Ăsta...

Vă scriu pentru că vreau sa îmi  cer scuze... De când am plecat de la şedinţă mă tot gândesc la discuţia noastră, la atitudinea dumneavoastră, în încercarea de a înţelege ce anume determină un dascăl tânăr să fie atât de rigid şi pe alocuri despotic. Probabil că sunteţi depăşită...