o carte în care aș vrea să nu se regăsească nimeni,

3

dar în care, din păcate, se regăsesc mult prea mulți oameni.

Primesc mesaje de la oameni care au citit-o deja și, deși știam că așa va fi, tot mă doare că se regăsesc în ea. Las cîteva mai jos, cu identitatea protejată, firește, și le mulțumesc că au avut încredere să îmi scrie, pentru mine e foarte important să știu ce sapă cartea în ei, dacă le place, cum o simt. Chiar mă gîndeam că va fi greu de vorbit public despre asta, parcă nu îți vine să pui pe facebook și să zici: eu m-am regăsit în cartea asta.

Acum, ca să spun din nou ceea ce ni s-a spus din școală încă de la Amintirile din copilărie a lui Creangă cînd învățătoarea ne corecta cînd ziceam că Ion Creangă merge la furat de cireșe, nu Ion Creangă merge, ci Nică, a nu se confunda autorul cu personajul niciodată, într-o carte de ficțiune. Așadar, nici Bogdana, terapeuta din carte, nici Alexa, nici Călin nu există în realitate. Sigur că toți căutăm corespondețe cu oameni reali, e firesc, însă e o păcăleală. Ele sunt personaje cu care am făcut ce am vrut eu, autorul. Fiindcă am această putere pe care nu o am în viața reală. M-au întrebat cîțiva oameni dacă Alexa sunt eu. Răspunsul e foarte simplu: Alexa nu este eu, însă eu și alte femei ca mine putem fi Alexa, ne putem regăsi în povestea ei. Aș fi putut eu scrie o astfel de carte dacă nu puneam și din mine? Răspunsul e nu.

Iar dacă Bogdana nu există în realitate, cum întreba cineva mai sus, există însă o sumedenie de terapeuți buni, care își fac treaba la fel de bine ca personajul meu. Poate mai bine 🙂

Astea fiind zise, anunț că am încheiat cu succes în urmă cu două zile operațiunea trimis cărți, care m-a ținut multe ore pe holurile moderne ale Poștei Române, între doamne care m-ar fi linșat oricînd doar cu privirea, fiindcă e inadmisibil să te prezinți cu cîteva zeci de plicuri cu cărți, a fost obositor, mi-a amorțit mîna de la scris, mai am vreo 60 de trimis mîine și luni, cînd mi se realimentează stocul, dar sunt bucuroasă că am reușit.

Partea bună e că s-a redeschis depozitul librăriei online a editurii, de azi puteți comanda direct de la ei, de aici.

Și Libris are o campanie, și la ei va fi de găsit începînd de mîine.

Și, la începutul săptămînii viitoare, mi se șoptește în cască, va fi și în librăriile din toată țara. Fără autograf, desigur, însă acolo unde am lansări în perioada următoare, va fi de găsit la pachet cu mine, am scris în ultimul post despre asta unde am lansări și cînd. Pentru cei din afară care o vor neapărat, tot aici găsiți cum o puteți comanda la mine, mai fac cîteva drumuri cu drag.

PS: las aici și primele două recenzii.

http://ancazaharia.ro/index.php/2017/10/27/orbi-petronela-rotar-herg-benet/

Și a Anei. 

3 COMENTARII

  1. Dragă Petro, cum eu scot fum pe nas în aproape toate situațiile ce implică stat la ghișee ale Poștei Române, am tooot zăbovit și m-am abținut și m-am perpelit. Până la urmă o să comand direct de pe vreun site să-mi livreze la „fabrică”. Da’ așa, de chichi michi și feng-șui, hai să-ntreb, totuși, oare nu trimiți și prin curier? Despre analfabetism emoțional a menționat acum vreo treij’de ani un anume domn Bergman – dacă nu mă înșel, în mini-seria Scenes of a Marriage. Recomand cititorilor tăi să se apropie un pic de filmografia lui. De altfel cred că ați fi fost prieteni buni, tu cu el, dacă era să vă aducă universul într-un context. Hai, gata cu politețurile! Pune mâna și mai scrie, draga mea!

    • analfabetismul emoțional e un termen din psihologie și se referă la cei care nu știu să detecteze și numească propriile emoții. curierul costă aproape cît cartea, nu sunt mulți cei care sunt dispuși, iar eu nu pot să le fac pe ambele, e prea mult. în plus, cu serviciul cu care trimit eu, cărțile vin acasă, nu la poștă, exact cum vine curierul.
      cît despre scris, deocamdată dedicații și adrese 🙂

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.