Warning: Undefined array key "/home3/petronelarotar/public_html/wp-content/plugins/wpdiscuz/themes/default" in /home/petronelarotar/public_html/wp-content/plugins/wpdiscuz/utils/class.WpdiscuzHelper.php on line 530
Warning: Trying to access array offset on null in /home/petronelarotar/public_html/wp-content/plugins/wpdiscuz/utils/class.WpdiscuzHelper.php on line 530
Wow.
Citeam articolul pe catchy si mi-am dat seama dupa primele 3 randuri. Sau 3 cuvinte. Wow. Cati ani au trecut de atunci? Vreo 3-4. Eu aveam un blog anonim, eram amanta si sufeream in scris. Si te citeam. Mi-ai ramas in minte si mi se pare absolut minunat ca te-am gasit. Felicitari pentru carte, pentru tot. 🙂
Te urmaresc doar asa, tangential, imi aduc aminte destul de rar de blogul tau si atunci intru si ma uit sa vad ce ai mai facut. De ce? Cred ca nu ti-a mai zis nimeni asta. De fapt daca ma gandesc mai bine sunt sigur ca ti s-a mai spus: pentru ca de fiecare data cand ajung aici si inevintabil iti vad pozele, corelez cu ce citesc si simt ca imi insel sotia. Mai ales dupa acest articol. Si nu ne dorim asta, nu? Nici nu stiu daca trebuie sa o iei ca un compliment sau nu. De fapt, da..… Citește mai mult
nu ştiu ce să răspund la chestia asta. dacă pe tine articolul despre moartea iubitului meu te face să simţi că îţi înşeli soţia… chiar nu ştiu ce să spun. sincer, îmi pare mai degrabă ofensă, nu compliment. fotografiile mele sunt decente, nu scriu pornografie, nu am nimic să îmi reproşez.
Ana
10 iunie 2015 15:06
Tu ma rascolesti ca Cella Serghi si Ileana Vulpescu la un loc… Cand o sa citesc un roman de-al tau?
na, nici de data asta nu am reusit sa te citesc fara lacrimi. zguduitoare poveste si felul tau de o spune.
te strang in brate, suflet drag.
Îți mulțumesc că mă citești. Poți susține petronelarotar.ro, făcând o donație aici
wpDiscuz
Utilizăm fișiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe website. Înainte de a continua navigarea, te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie.
Wow.
Citeam articolul pe catchy si mi-am dat seama dupa primele 3 randuri. Sau 3 cuvinte. Wow. Cati ani au trecut de atunci? Vreo 3-4. Eu aveam un blog anonim, eram amanta si sufeream in scris. Si te citeam. Mi-ai ramas in minte si mi se pare absolut minunat ca te-am gasit. Felicitari pentru carte, pentru tot. 🙂
multumesc din suflet, bine ne-am regasit. 🙂
Te urmaresc doar asa, tangential, imi aduc aminte destul de rar de blogul tau si atunci intru si ma uit sa vad ce ai mai facut. De ce? Cred ca nu ti-a mai zis nimeni asta. De fapt daca ma gandesc mai bine sunt sigur ca ti s-a mai spus: pentru ca de fiecare data cand ajung aici si inevintabil iti vad pozele, corelez cu ce citesc si simt ca imi insel sotia. Mai ales dupa acest articol. Si nu ne dorim asta, nu? Nici nu stiu daca trebuie sa o iei ca un compliment sau nu. De fapt, da..… Citește mai mult
nu ştiu ce să răspund la chestia asta. dacă pe tine articolul despre moartea iubitului meu te face să simţi că îţi înşeli soţia… chiar nu ştiu ce să spun. sincer, îmi pare mai degrabă ofensă, nu compliment. fotografiile mele sunt decente, nu scriu pornografie, nu am nimic să îmi reproşez.
Tu ma rascolesti ca Cella Serghi si Ileana Vulpescu la un loc… Cand o sa citesc un roman de-al tau?
la iarnă, sper. mulțumesc din inimă.
na, nici de data asta nu am reusit sa te citesc fara lacrimi. zguduitoare poveste si felul tau de o spune.
te strang in brate, suflet drag.