Duminică, la Iași fiind, în vizită la prietena mea Ofelia (desre care mărturisesc că eu ca ea vreau să ajung cînd o să cresc mare, Ofelia are 57 de ani și este una dintre cele mai stilate femei pe care le-am întîlnit, sofisticată & simplă totodată, o tot îndemn...

Mi-am propus să îmi fac un obicei de a scrie cîteva rînduri despre cărțile pe care le citesc și care îmi plac. Se mai întîmplă să citesc (nu întotdeauna să le și termin) și cărți pe care nu le-aș recomanda, așa că pe acelea le trec sub tăcere. Am...

Prima oară am plecat singură undeva acum 11 ani. Împinsă de terapeuta mea de atunci (ce bine ar fi fost dacă aș fi știut să și rămîn în terapie...). Aproape obligată. Trebuie să petreci timp cu tine, îmi zicea, să fii bine tu cu tine, să înveți să te...

Acum trei ani m-am apucat să scriu un roman. Am scris jumătate și nu am mai putut continua. Mi-am zis că o să vină vremea cînd voi putea scrie din nou la el. În terapie, am aflat că mă tem de ideea de roman. De umbra ideii de roman....

Am fost la cinematecă să văd Țara moartă a lui Radu Jude, despre care tot auzisem lucruri foarte bune. (Și ale cărui filme Aferim și Inimi cicatrizate le văzusem la aceeași cinematecă și-mi plăcuseră foarte.) Iar a doua zi la ultimul film al Ancăi Damian, Perfect sănătos, care rulează...

Azi am văzut în newsfeed-ul meu, printre sute de poze cu copii, flori, pisici, mîncare perfect aranjată în farfurii, statusuri inteligente sau nu, răutăcioase sau nu, o fotografie cu mîncare arsă, dar nu arsă ușor, ci scrum. Însoțită și de povestea arderii ei, spusă cu umor. M-am bucurat de...