E un început de an foarte aglomerat pentru mine, însă bucuria mea e atît de mare încît oboseala devine complet secundară. Niște magneziu și trece.  Am evenimente care se țin lanț, unele în țară, altele în afară,  zici că sunt vreo formație în turneu, nu altceva, așa că am...

Am citit chiar azi undeva, într-o recenzie, că Un bărbat pe nume Ove nu este o capodoperă literară fiindcă este o carte scrisă simplu și ușor de citit. Am rîs. Cred că cel mai complicat și greu lucru pe lume este să scrii simplu și ușor de citit, dar...

Mi-am terminat anul trecut și început anul nou citind memoriile celui mai drag mie (și nu doar mie) psihiatru, Irvin D. Yalom. Lui Yalom îi datorez în plan personal enorm și mă umfla rîsul gîndindu-mă că pentru el nu exist nici măcar ca reprezentare, o femeie oarecare dintre multe...

Unul dintre cele mai faine lucruri care se pot întîmpla cuiva care scrie, poate cel mai fain, mi s-a întîmplat mie anul trecut. Am scris și publicat un roman care a devenit în timp record best-seller. Încă nu integrez eu bine cum s-a ajuns aici și ce înseamnă pentru...

După toate gifurile și clipurile audio pe care le-am primit cu toptanul de Crăciun, acum au început să curgă clipurile video cu ceasul motivațional care te îndeamnă să-l atingi. Mai întîi, vezi un 2017 plin de probleme, anxietate, depresie, boală, corupție, haos, regrete, dezamăgire, ratări, care se șterge, pentru...

Am terminat de ceva vreme Tetralogia napolitană, însă cu toată fojgăiala cu lansările și plecările și venirile, nu am apucat să scriu o vorbuliță despre ea. Sigur că, cu obsesiile mele psihologice, mi se pare că iar am citit-o în altă cheie decît ce văzusem prin cronicile care mi-au...