vara

nu mai fi egoistă, mi-ai spus,

frumusețea asta a ta trebuie împărtășită

nu o poți ține doar pentru tine, nu simți?

și cu un singur gest mi-ai dat foc hainelor

ele ardeau sfîrîit, sutienul de dantelă neagră mi se răsucea în foc

am întins mîna să-l salvez dintre limbile ascuțile ale flăcărilor

m-ai oprit

let it go, sînii tăi sunt mai frumoși liberi, mi-ai spus

și m-ai trimis să deschid goală băiatului care livrează pizza

și tot goală să mă plimb pe Aviatorilor pînă în piața Victoriei

și tot goală apoi, mai departe, înspre Drumul Taberei

goală la metrou, goală pe bicicletă, goală pe jos

goală, goală, goală

expusă, atît de vulnerabilă

la metrou oamenii și-au frecat hainele jegoase de pielea mea nudă

pe scările rulante și-au frecat privirile, lubric, de trupul meu dezgolit

în parc un bătrînel s-a ridicat de pe o bancă de la soare

și mi-a făcut loc să mă încălzesc

aveam tălpile zdrelite de atîta umblet și murdare

cît o să mă mai lași așa dezbrăcată, ți-am strigat

nu am unde îmi ține banii și cheile, o să rătăcesc flămîndă, neadăpostită

și nici nu cunosc prea bine orașul acesta imund

mă vor hăitui cîinii lui toți

vor rupe hălci de carne neprotejată din mine

tu nu ai zis nimic

ai continuat, imperturbabil,

să întreții focul cu ultima mea pereche

de superstari

* acest text face parte din volumul Efectul pervers.