acum știu cum se simt norii
la 3000 de metri unde e frig și departe
și casele se văd mici ca niște cutiuțe de chibrituri
iar dealurile ca niște machete verzi ca pomișori din ipsos
drumuri prăfuit-albe șerpuiesc alene
azi am fost un nor. un nor cu vertij și goluri în stomac,
cu mîinile tremurînd să apuce ceva să își
restabilească echilibrul
azi am fost un nor și am zburat cu norii,
am zîmbit strîmb și înfricoșat, m-am bucurat și
m-am temut.
așa se simt norii
în viraj peste creste și văi și lacuri de munte
înghețate
și ei amețesc, și lor le e teamă că vor cădea
și se vor prăbuși într-o crevasă, se vor face praf
și atunci se scutură
se risipesc peste noi
iar ploaia nu e decît un nor care se prăbușește
dar nu deodată
ci puțin cîte puțin.
text din volumul O să mă știi de undeva
frumoasa si drama asta a norilor, captata de tine