Într-una dintre zilele de la Gărîna, Hartwig Ochsenfeld (gazda noastră alături de minunata lui soție, Elisabeth), unul dintre cei mai hîtri oameni pe care i-am cunoscut, ne-a dus pe Semenic. Eram mai mulți, mașina plină ochi, iar pe dreapta am detectat o eoliană veche și ruginită, un experiment de...

E ultima dimineață la Gărîna. Ascult romanța bunicii mele pe terasă; în față se întinde, verde, Semenicul. Ceilalți nu au venit încă la micul dejun. Aproape mă dor împrejurimile astea pe care le-am bătut zilele astea. Orele în care am stat și am scris, am stat și am povestit...

Cînd vii dinspre Brașov înspre Sibiu, în apropiere de Făgăraș, de departe, de pe dealuri, privirea ți-e confiscată de o strălucire orbitoare. Așa trebuie că luceau în soare palatele cu totul și cu totul de aur ale împăratului pe tărîmurile fantastice ale poveștilor copilăriei. Cel puțin eu așa mi...

Azi voi fi pe drum iarăși. De data asta pînă la Gărîna, iar cînd se va termina festivalul de jazz, la Timișoara și la Socolari, unde am privilegiul să fiu invitată să îmi lansez cartea, alături de Ana, de minunata Elisabeth Ochsenfeld.Mă gîndeam că anul ăsta am străbătut țara...

Am primit următorul mesaj, într-un comentariu la textul ăsta despre gelozie. L-am citit uimită, hai, că n-are cum, apoi mi-am dat seama că ar ieși o poveste foarte mișto din ea. E de departe cel mai halucinant mod de a trata gelozia partenerului de care am auzit vreodată. Atît...

Sunt pe drumuri. Ieri, azi, mîine. Unele prăfuite și zdrențuite, precum șoseaua ce leagă Sibiul de Rășinari. Pe care am străbătut-o de nenumărate ori în ultimele zile, mai ales noaptea și pe ploaie, cu mașina plină de intelectuali dintre cei rasați, invitați și ei la Colocviile Revistei Transilvania. Cum...