mai, 2016Ca de obicei, cînd se apropie ziua mea, mă ia de la lingurică. Iar anul ăsta, mă ia fuarte rău. Pînă una alta, am dat iama în ce am scris de ziua mea în alți ani, și am pus laolaltă, ca să văd cu ochii proprii cît de...

Fiindcă am rîs acasă și pe facebook la leșin, am zis să nu se piardă povestea asta în meandrele feisbucului, așa că o pun și pe blog. Carevasăzică, într-o seară, pe cînd îmi făcusem curaj și am cerut să ne uităm la Amour, iubitul meu primește următorul mesaj. În...

trebuie că am plecat de acasă în jur de ora zece, întîrziată și grăbită, ca de obicei. sigur, am dat drumul la muzică și am ascultat ceva, poate placebo, tare, ca în fiecare dimineață. am același playlist de ani întregi – cîteva sute de piese pe care le știu...

Lipsită de strălucirea kitsch a Crăciunului care te obligă să conștientizezi că se apropie, oricît l-ai detesta, celalată sărbătoare obligatorie, Paștele, nu pare să vină pentru mine niciodată. O privesc cu detașare suspectă. Reobserv asta la mine în fiecare an, nu lipsită de oareșce uimire. În vreme ce lumea rezervă,...

A plouat, a fost frig, ea neprietenoasă, noi zgribuliți, dar nimic din toate astea nu a știrbit prima întîlnire cu marea. Și alte prime întîlniri, despre care nu voi scrie acum. Sau reîntîlnirile cu oameni dragi de aici.A(m) fost (la) Constanța. În caz că nu mai puteați de dorul meu,...

https://youtu.be/0YroQxUyg6k(cînd plouă, nu-mi trebuie umbrelă. nu cîtă vreme în lume există Tom)ascultă: înflorește precoce liliacul. ascultă pianul. picăturile de ploaie pe parbriz. hîrșitul ștergătoarelor - ăla din dreapta nu mai șterge bine.ascultă: am trăit pînă acum la suprafața vieții. am zgîriat puțin, așa cum se taie pe mîini adolescenții. să...