Nu, nu avem voie să ne plângem de toate astea sau de problemele de la serviciu, să fim cicălitoare sau ofuscate. Nici măcar să ne doară capul. Dimpotrivă. Avem dreptul să fim zîmbitoare și calme, răvășitor de sexy și apetisante. Tot timpul. Și cît mai tăcute. Asta acasă. În oraș, la cinele cu prietenii sau șeful lui, e de preferat să fim extrem de spirituale, să cităm din Nietzsche și Heidegger. Cum cine sunt ăștia, domnii ăia ale căror cărți le citim noaptea, după ce ei au adormit satisfăcuți, ce dacă dormim doar 4-5 ore pe noapte, doar nu o să trăim ca niște vite inculte, numai serviciu, copii, bărbat și cratiță?
restul textului, aici, click!