Umbra, scurt ghid exemplificat

5

În scrollul cel de toate zilele, dau peste un meme ultra rasist, cu niște copii mici, în mod evident rromi, pe care scria mare „Te-n p*la mea!” Mai avea niște căsuțe acest meme, cu ten uscat, ten gras etc, pasămite era o glumă. Îi scriu domnișoarei un comentariu:

 

„- Nu ți se pare că acest meme urlă cît casa discriminare și rasism?

– Acum că m ai făcut atentă, probabil. Pentru ca nu sunt rasistă, am luat in calcul doar mesajul

–  Ăia sunt niște copii rromi, iar mesajul insinuează că ori ei spun asta, adică sunt niște nenorociți, ori lor li se spune asta. E foarte rasist.

– In acest caz, aceste comentarii rămân dovada că nu am avut nici cel mai mic gând să fac ură de rasă. Ar fi chiar culmea sa vină fix din partea mea 🙂

-Din păcate, lucrurile nu funcționează așa. Devreme ce lași această poză, se cheamă că ești de acord cu ea, acum că înțelegi mesajul ei. Sunt sigură că există forme de a înjura oamenii (cît de ok o fi și asta) mai puțin rasiste și discriminatorii. Nu că a înjura oamenii nu ar fi discriminatoriu. Se cheamă asumare.

-Sa fii ironic e una, sa injuri e alta. Eu am fost ironica

-Ai pus o poză unde scrie te-n p**l mea. Aia e înjurătură toată ziua. Și ce faci tu aici e evitarea asumării. Ba nu ești rasistă, dar pui poză cu copii rromi discriminați, ba nu înjuri, dar pe wall scrie mare te-n plm. Cine nu e rasist nu ține asemenea poze și își cere scuze dacă cumva a făcut din neatenție una ca asta, iar cine nu înjură nu înjură. Punct. E simplu. Nu există nuanțe la faza asta.”

 

Ce vreau să zic cu asta este că ne place tare să ne mințim și să ne găsim justificări pentru derapajele noastre zilnice. Postul care conținea acest meme era unul care acuza semenii tocmai de… ipocrizie, ați ghicit. Avea atașat un text care se voia ironic la adresa unor oameni care practică ipocrizia. Textul era scris de un om nerasist și care nu înjură, însă conținea ditai dovada de rasism și o înjurătură cît Palatul Parlamentului.

Iar ăsta e un comportament extrem de răspînit. Dubla măsură cu care îi judecăm pe ceilalți pare să fie un dat. Genul ăsta de întîmplare nu este un accident, este o formă de a trăi: arătînd cu degetul spre alții, fără să ne vedem pe noi. Despre noi, însă, nu vorbesc cuvintele noastre, felul în care ne justificăm, felul în care argumentăm derapajele noastre, ci faptele, acțiunile.

Am spus și repet: ce înfierăm la alții ascunde mereu ceva despre noi înșine, un comportament neacceptat, reprimat, refulat. Oricît de sinistru sună, dacă ne enervează ipocrizia altora, cel mai probabil nu ne acceptăm propria ipocrizie, însă ea oricum își scoate capul și transpare din ceea ce facem.

Nu o să fac apel la postul Paștelui ca să îndemn să fim mai buni, treabă care pentru mine înseamnă să ne întoarcem spre noi înșine, fiindcă eu cred că e un exercițiu ce ar trebui făcut zilnic. Spun doar că abia atunci cînd reușim să ne acceptăm pe noi, cu toate ale noastre, cu defecte și derapaje, cînd suntem mai blînzi și buni cu noi, în primul rînd, o să ne iasă figura aia cu iubirea aproapelui și cu a fi mai bun cu cei din jur. Cînd reușim să ne integrăm ceea ce Jung denumea Umbra noastră.

Dar dacă e nevoie de un pretext, creștin, musulman, agnostic, fie și așa. Vorba lui Woody Allen: whatever works.

Celor care vor să înțeleagă despre ce năibuța vorbesc eu aici, le recomand două cărți care explică foarte pe înțeles arhetipul Umbrei lui Jung. Garantez că schimbă vieți în bine, ne ajută să ne detectăm comportamentele toxice și să ne înțelegem mai bine pe noi înșine:

Umbra din noi, Verena Kast – o găsiți aici.

Umbra, Adrian Nuta, o găsiți aici.

Abonează-te
Notificare pentru
guest

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

5 Comments
Oldest
Newest Most Voted
Inline Feedbacks
View all comments
O admiratoare
O admiratoare
15 martie 2018 14:51

mi-am notat. multam!

p.s. primul link/”aici” nu functioneaza.

O admiratoare
O admiratoare
15 martie 2018 16:04

cu drag!

Alina
Alina
15 martie 2018 21:18

Chiar e greu sa recunosti umbra din tine…
Iti multumesc pentru Orbi. Sunt in terapie de ceva timp si tot am descoperit un element neexplorat pana acum!
Iar recomandarile de carti sunt fix de ce aveam nevoie!
Ma bucura enorm ca tot deschizi astfel de subiecte „delicate”, ma ajuta uneori in forme nebanuite si alteori la mult timp dupa ce am citit un articol de-al tau.
Mult succes in tot ce iti propui!

insanity66Victor66
insanity66Victor66
13 mai 2018 16:32

Ai certat-o pe doamna aceea de nu s-a vazut.