Volumul meu are mai multe niveluri de lectură, cel puțin așa sper să fi reușit. Dezvăluirea eului liric nu are nimic dintr-o dezvăluire de cancan, iar cine se oprește la suprafață nu are nimic de cîștigat din lectură. Cartea mea este o carte despre durere, despre singurătate, în toate formele ei, despre iubire și iertare, despre moarte și viață și, foarte important, despre acceptare și iubire de sine.
Iar toate astea ne sunt comune, cu particularități, desigur, însă le simțim cu toții aproximativ la fel. înseamnă mai ales că mă vei ști din tine, dinăuntrul tău, acolo unde te-ai temut, ai sperat, ai iubit, te-a durut.
Restul interviului de pe Hyperliteratura, aici, click.
Și bonus, cea mai frumoasă recenzie scrisă pînă acum. Desigur, click!
Noi ne vedem diseară la 18.45 la Bookfest, standul editurii Herg Benet.
Asa-i, nu poti scrie daca n-ai citit mult la viata ta. Astept cartea de proza scurta, pe prima am citit-o cu nesaţ. Am avut aceeasi impresie ca a lu C.Badulescu…ca dupa ce ai spus atitea in ea nu imi imaginez ce o sa mai spui in urmatoarea, dar…cred ca minuta nu va obosi niciodata. Parca simt in textele mai noi o evolutie, o schimbare dar n-as putea sa o …..imi scapa. Sa iti mearga bine.
ce fel de schimbare?
sa fie o … limpezire a fiintei?
zic si eu
daca i alaturi, inteles sa fiu – is pui de drac
Mi-e greu sa o definesc, ca nu-i palpabila schimbarea, e o parere care imi vine pe senzatii nu pe rational, cumva subconstient sa zicem. Dar pare buna din punctul meu de cititor. Ca sa fac o comparatie, daca inainte textele imi dadeau o senzatie cind de zbor cu parapanta, de exaltare.. cind de zbucium si sfortari de eliberare din genuni fara fund, acum parca totul a devenit mai fluid, mai firesc si amplitudinile si accentele sunt mai reduse. Acuma nu trebe sa si fie asa cum zic io, da asta-i parerea mea, acu.. O-m mai vedea.
mi-a placut ce am citit si mi-am si salvat recomandarile tale, multumesc!