turism

0

sunt o vilegiaturistă

dependentă de vacanțe și mări

de zece ani mă duc singură acolo unde alții își fac

luna de miere

 

în suduri nu mă știe niciun suflet

niciun ochi

sunt o vilegiaturistă singură, necunoscută și bronzată

mănînc halloumi și beau vin

și fumez

și uneori reușesc să trec neobservată

 

mă pricep de minune să fiu vilegiaturistă:

cînd e soare, stau întinsă pe șezlonguri și citesc

cînd plouă, mă plimb pe străzi șiroind

dar e bine,

înot în apa caldă și nimeni nu-și dă seama că plîng

 

* poemul face parte din volumul efectul pervers, apărut în noiembrie 2015 la editura Herg Benet.

(cartea, cu reducere, aici)

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.