seri albastre

6

mi-am alergat pegașii pe drumuri înnoptate, mi-am alergat fricile pe câmpuri tremurate, mi-am alergat dorul de tine, le-am fugărit pe toate în frigul care s-a lăsat peste lume și mine. nici nu știi că mie mi-e mereu frig și că cel mai mult îmi înghit lacrimile și vorbele atunci cînd nu mai rămîne nimic de verbalizat.

e seară albastră, hani, uite, asta îmi amintește de cartea aia pe care o furam din biblioteca unchiului Bobi și o citeam înfrigurată, dar eu numai asta făceam, nu-i așa, citeam înfrigurată… iar asta nu m-a ajutat la nimic, ie?

nu a topit serile albastre, nu le-a topit, nu le-a…

iar albastrul nu e culoarea mea preferată. decît atunci cînd vine cu ochii tăi.

6
Lasă un mesaj

avatar
4 Discuții
2 Răspunsuri la discuții
0 Urmăritori
 
Comentariul cu cele mai multe reacții
Cele mai fierbinți discuții

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  Abonează-te  
cele mai noi cele mai vechi cu cele mai multe voturi
Notificare pentru
DanielVoicescu
Utilizator
DanielVoicescu

MiculGolf?!?

DanielVoicescu
Utilizator
DanielVoicescu

pfuuu… brusc cele n zile pana la „gata cu examenele, gata cu scoala copiilor, hai la 2Mai!” au devenit nfactorial…

Radu
Utilizator
Radu

Cind se aduna destule cuvinte neverbalizate urmeaza cite un Big Bang. Si un univers, ca asta pe care-l exploram noi.

O admiratoare
Utilizator
O admiratoare

cata suferinta a trebuit sa inghiti, ca sa ajungi diamantul de acum…. si ti-as lua-o, si parca nu prea. cred ca drama sta esenta ta de femeie.