oameni întregi

oameni întregi

De |2018-01-26T09:12:27+00:0026 ianuarie, 2018|Categorii: bucăți din mine|Etichete: , , |16 Comentarii

Azi a împlinit 17 ani. Cam pe la ora asta, în urmă cu 17 ani, scotea țipînd capul în lume. Nu e vorbă, că a continuat să țipe pînă tîrziu, zicea că așa e ea, are un țipar în gît. Azi-noapte, am luat-o în brațe și m-am uitat la ea, femeie de-acum, și nu mi-a venit a crede că gata, nici ea nu mai e copil, ambele fete îmi sunt oameni întregi.

Cel mai greu de gestionat e neputința. Cînd încep a se face oameni mari, nu mai ajunge să pupi și să treacă. Iar să le vezi suferind e aproape insuportabil. Te duci, te așezi, întrebi, dar de cele mai multe ori ești concediat cu o singură fluturare de mînă: nu am chef, îți zic eu cînd pot. Și atunci te duci la tine în cameră și stai și te frămînți, te întrebi ce ai putea face, dar știi că realmente nu poți face nimic decît să fii acolo, să le iubești și accepți cu toate ale lor.

Cel mai greu de gestionat e nevoia de a le fi, în continuare, salvator. Fiindcă nu mai e treaba ta, au nevoie să se descurce singure, să te anuleze pe tine ca să se crească pe ele însele, din plămada pe care tot tu ai pus-o acolo. Nu poți, nu mai poți, nu mai ai voie să intervii. Doar atunci cînd îți cer ajutorul. Să stai pe margine și să aștepți să-ți fie cerut ajutorul e aproape insuportabil.

Cel mai greu de gestionat e nevoia de a-ți băga nasul, sub care stă lăbărțată nevoia de control. Care nevoie de control vine din frică. Fiindcă, de cînd le-ai adus pe lume și le-ai văzut prima oară, cu chipul schimonosit de efortul de a se împinge afară în lume, murdare de placentă, s-a instalat o frică teribilă, de neverbalizat. Ți-a fost frică mereu, de 20 de ani, și de 17 la dublu, pentru ele și pentru tine, căci ce ar mai fi de tine dacă vreuna dintre ele ar păți ceva? Ai stat trează sute de nopți, a tremurat inima în tine în sute de zile, ai plîns, te-ai zbătut, ai gestionat mai prost sau mai bine, însă niciodată nu ai mai trăit fără să îți fie frică. Să-ți fie frică tot timpul e aproape insuportabil.

Cel mai greu de gestionat e senzația că nu vor mai avea nevoie de tine. Care crește odată cu ele. Mai întîi le ai lipite de sîn, apoi au nevoie de tine ca să se susțină și să meargă, apoi au nevoie să le îndrumi, mai tîrziu să le asculți și să le ajuți cînd îți cer ajutorul. Apoi vor pleca și vor avea propriii copii, poate, sau poate nu, dar nu vor mai avea nevoie de tine. Să nu îți mai găsești locul precis în viața lor e aproape insuportabil.

Dar toate astea sunt învelite, din fericire, în bucurie vie. În bucuria de a le vedea sănătoase, frumoase, deștepte, pline de umor. În bucuria de a învăța de la ele cele mai importante lecții pe care le-ai învățat în viața asta. În bucuria că, pînă la urmă, te-ai descurcat, le-ai crescut singură, le-ai adus aici. La bucuria că sunt ale tale, din tine, fetele astea minunate. Și bucuria asta e uneori, aproape insuportabilă. Ar putea să-ți și plesnească inima, cîteodată.

La mulți ani, cop! Îți mulțumesc pentru tot ce ești și mă înveți, în fiecare zi. Îți doresc să te poți vedea și iubi, cîndva, așa cum te văd și te iubesc eu.

mama

Despre autor:

Clickul pe care îl daţi e fierăstrăul cu care faceţi sternotomia mea. Îmi deschideţi pieptul şi umblaţi pe dinăuntru prin mine. Umblaţi uşor, rogu-vă, că mă doare. Nu atingeţi, nu zgămâiaţi, nu etichetaţi. Nu parcaţi pe aortă, nu scuipaţi. Nu vă urcaţi încălţaţi cu cizmele pline de noroi. Mulţumesc.

16 Comments

  1. Nicoleta Ioniță 26 ianuarie 2018 at 09:07 - Răspunde

    La mulți ani! Să vă fiți bucurie și iubire continuuă!

  2. Bianca 26 ianuarie 2018 at 09:50 - Răspunde

    La muuulti si frumosi ani!!!

  3. Irina simion 26 ianuarie 2018 at 10:01 - Răspunde

    La mulți ani! Să trăiască și să se bucure de viață!
    Am plâns si am empatizat când am citit ce ai scris! Subscriu.Mă bucur că am patru si ca inca unul din ei este bebeluș! De frica asta de zici tu, apoape ca mi vine să mai fac unu’ !

  4. Sorina 26 ianuarie 2018 at 10:45 - Răspunde

    “Cel mai greu de gestionat e senzația ca nu vor mai avea nevoie de tine.”
    Ei, eu cred ca vor avea nevoie, doar ca altfel decât pana atunci. De exemplu, poate ca au nevoie de partea aceea din noi (ca mame), care se bucura de creștere și susține latura lor puternica, cea care pune limite și se bucura de individuarea lor, care presupune un fel de îndepărtare. Recunosc ca doare, dar e o durere dulce-amăruie, pentru ca include și mult drag.
    Cât timp trăim, avem nevoi emoționale… mai ales nevoia de a fi văzuți și cunoscuți și acceptați și susținuți așa cum suntem, nu cum ar avea nevoie celălalt sa fim. Și totodata avem și nevoia de a-l vedea, cunoaște, accepta, susține pe celălalt. Adică de a iubi și de a ne lasa iubite 😊

  5. Mihaela Berechet 26 ianuarie 2018 at 10:48 - Răspunde

    La multi ani! Sunt minunate fetele tale, si tu esti minunata! Cand te citesc, ies din letargie si zic ca sigur o sa fie bine 😉

  6. GMT 26 ianuarie 2018 at 10:52 - Răspunde

    La multi ani fetei tale si tie! Cand e ziua copilului, e si ziua mamei. Eu am doi baieti si mereu m-am uitat cu jind la mamele de fete. Mereu am crezut ca ele, aceste mame de fete, stau mai mult in viata copiilor. Caci femeile sunt mai fragile, mai afectuoase, mai mamoase. Iata ca tu imi scrii ca nu e adevarat. 🙂 La multi ani! Sa fie fericita cat incape! Sa dea pe dinafara chiar fericirea!

  7. NagaQ 26 ianuarie 2018 at 10:53 - Răspunde

    Mulți ani fericiti 🙂 sa fie iubita si fericita 🙂 alături de familia ei frumoasa 🙂

  8. Daniela 26 ianuarie 2018 at 11:05 - Răspunde

    La multi ani! Si eu am 2 fete dar mai mici si ma recunosc in tot ce-ai scris:). Cred ca cel mai frumos cadou pt fetele tale este felul in care tu ai ales sa traiesti, sa te asumi cu bune si rele, sa continui sa evoluezi, sa te cauti, sa exprimi ce simti! Ai noroc cu asa Mama drag copil mare😋. Multa fericire

  9. LIV 26 ianuarie 2018 at 11:17 - Răspunde

    La mulți ani! Să fiți!

  10. Angela 26 ianuarie 2018 at 11:24 - Răspunde

    La mulți ani! Este minunat sentimentul pe care îl simte un părinte pentru copilul lui! Multă bucurie

  11. Popa Daniela 26 ianuarie 2018 at 11:37 - Răspunde

    Mi-au dat lacrimile. Treaba asta cu „nu mai au nevoie de tine” dureaza cativa ani..apoi devin si ele sotii si mame si incep, incet incet, sa redevina copii, sa o sune pe mama pentru orice pentru ca, nu e asa? Cine are raspunsuri mai bune ca mama? Eu am pierdut-o pe mama acum cativa ani. Nevoia de ea in schimb nu o sa dispara niciodata. Acum sunt si eu mama de cateva luni si in fiecare zi as vrea sa pun mana pe telefon si sa o sun sa o intreb cate ceva.

  12. Clau 26 ianuarie 2018 at 16:34 - Răspunde

    La multi ani copchila draga! Felicitari voua, mami!

  13. Camelia 26 ianuarie 2018 at 16:46 - Răspunde

    La multi ani senini, cu sanatate, iubire si vise implinite!

  14. Florentina Popescu 26 ianuarie 2018 at 21:13 - Răspunde

    La multi minunati ani ! Bigudiului mic si voua tuturor! Sunteti atat de frumoase impreuna ! Vor avea nevoie de tine intotdeauna , sa te stie ca le esti .

  15. Sorin Mihu 26 ianuarie 2018 at 23:11 - Răspunde

    La multi ani, Petro, ei si tie ca intelegi si transpui in cuvinte un sambure de intelepciune!

  16. Valentina Felicia 28 ianuarie 2018 at 15:20 - Răspunde

    La multi ani, S! Sa ai parte de tot ce bun iti vei dori! 😘

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: