Stau cu un pahar de vin în mînă și mă bucur că e gata. Nu plîng. Nu mai plîng. Am plîns în mașină în drum spre casă. Am plîns în curte la serviciu, întinsă pe leagănul de lemn, cu soarele pe față. Am plîns hohotit în mine continuu, ceas de ceas. Încă nu am descifrat mecanismul care mă face să mă simt atît de singură de ziua mea. Lucrez la asta. Sper să mă prind înainte de ultima. Femeia a plîns, mama a zîmbit fericită. (ți-am vorbit, desigur, despre cele două femei din mine...) Ochiul care plînge și ochiul care rîde.
Nu am avut tort, nici prăjituri, nici petrecere, nu am primit cadouri și nici măcar flori adevărate. Ba dimpotrivă, mi-au fost luate înapoi cele primite pînă acum. Ba nu, mint, mi-au venit cu o zi înainte prin curier niște flori minunate de la un străin, un om necunoscut de la mii de kilometri distanță care mă citește. Tot de la străini au venit și energiile bune, florile și îmbrățișările virtuale. De la voi. Și în timp ce ele curgeau, curgeau și lacrimile mele și mă întrebam de ce mă simt, totuși, atît de singură, cînd mii de oameni se gîndesc la mine și își rup din timpul lor minutul ăla sau mai mult să îmi spună mie atît de frumos.
Apoi am venit acasă și fetele m-au văzut stinsă și m-au îmbrățișat. Îmi luaseră și cadou, din banii lor. Am mai plîns un pic, în brațele lor. Am ieșit, noi trei, în locul care-mi place mie și o vioară și un acordeon mi-au cîntat chansonete de parcă mi-ar fi cîntat numai mie. Bigudiurile au rîs de mine că sunt proastă de ziua mea și mi-au demonstrat fără cusur că nu am motive să fiu îngrijorată că nu avem bani sau că sunt singură, că uite, oamenarul mi-e plin, se tot umple, iar atunci cînd se dezumple, chiar dacă doare, e mai bine așa, e un firesc și acolo, se smulg doar cei care nu aveau ce căuta în el. Exemplarele nereușite. Fetele mele, cel mai deștept lucru pe care l-am făcut în viața asta. Apoi am mîncat împreună și mi-au promis un azil de cinci stele pe mal de mare, cînd vor fi bogate. Și am avut continuu senzația aia că sunt prea mișto, prea deștepte, prea așezate, prea-prea ca să le fi crescut eu așa de bine. Haide frate, copiii ăștia îngrozitor de deștepți și frumoși sunt ai mei? Pe bune?
Și-apoi ele s-au culcat și eu am făcut curățenie și am mai plîns un pic. Nu mult, că mi se terminase producția de lacrimi. Spre seară de tot, acum adică, mi-am luat un pahar de vin, cu inima mai ușoară. Nu, nu de tot ușoară, dar răcorită, inima. S-a estompat senzația aia că azi a fost ziua mea și ar fi trebuit să fiu prințesă și nu am fost decît în virtual, străinilor. Oh, știu, ar fi trebuit să pot fi bine. Matematic, sunt pe plus. Știu. Mama rîde, jubilează. Pe femeie, însă, nu o puteți opri să plîngă. Hai că mai sunt cîteva minute și se termină. Și am s-o uit și îngrop și nu am să mai vorbesc despre dînsa. Termina-s-ar!
Genial articolul!
Si eu plang in fiecare zi, fiecare din motivele lui. Grave motivele.
Si totusi sunt bine, citez 🙂
Citesc articolele tale toate, am citit si cartea.
Ma ajuti sa merg mai departe. Sau sa nu ma simt singura in univers cu probleme care ma fac sa plang zilnic, aproape.
Stiu ca mai e cineva acolo, undeva, si asta imi da putere sa merg mai departe.
Multumesc ptr sinceritate!
dacă reuşesc să fac asta, sunt fericită. şi îţi mulţumesc.
Sa simti singuratatea jumatatii femeie, sau intregului femeie, poate storce si lacrimile care nu sunt! Care nu mai sunt… Sa te simti iubita, de cel pe care-l iubesti, sa te simti centrul unui mic, dar mare pentru tine, univers, poate aduce soare si nisip, si mare, chiar si in cel mai intunecat loc al inimii! Nu-ti doresc decat, pe langa minunile pe care le ai alaturi, in viata ta, pe langa minunatele realizari, binemeritate (!), pe langa sanatatea si frumusetea sufletului tau, ziceam, nu-ti doresc decat sa fii iubita! Sa fii iubita, macar, cu aceeasi intensitate de care este capabila… Citește mai mult
Mulţumesc pentru gîndurile tale frumoase, mereu.
Auzi? Ma enervezi. Poate ti-ai ales tu sa plangi neaparat ca altfel, chiar nu ai de ce. In loc sa-ti alegi sa vezi cata lume si-ar dori macar o particica din fericirea ta. Eu iti port, cand te citesc, o invidie ,,alba” teribila : ca eu nu arat misto (ca tine), ca ai mei copii, desi olimpici, poate nu sunt ingrozitori de destepti si frumosi cat ar trebui, ca mie nu mi-au promis inca nimic, ca n-am terasa ta, ca nu mai locuiesc in Brasov, ca n-am prea multi prieteni, ca n-am scris o carte…. si un urias etc…Dar uneori,… Citește mai mult
nu am vrut să enervez pe nimeni şi nici să fiu nerecunoscătoare pentru ce am. noi ne uităm mereu la alţii şi ni se pare că sunt mai bine, mai fericiţi, mai frumoşi. fiecare şi le ştie pe ale lui, însă. poate dacă m-aş apuca să îţi turui acum cîteva adevăruri de-ale mele nu ţi s-ar mai părea la fel. habar nu am… am înţeles tonul tău, însă, îţi mulţumesc.
„decat”? 🙂 strainii astia iti sunt mai aproape decat aproapele aparent(in plan existential profund). nicidecum virtuali in totalitate, zic eu – eu, cel putin , nu is virtual – is radu, radoanta, omul care te a reintalnit dupa douaj de ani si nici macar nu mai stia de unde (yup, sunt tembel, erai fata din satul ala, nu colega de liceu 🙂 ) lumea noastra este astfel structurata incat tinem mai langa noi si mai mult timp oamenii cu care nimic (nu vorbesc acum de bigudiuri, mume si alte cele) citesc aici omi faini rau de tot, cu care eu,… Citește mai mult
🙂
Cindva o sa le iubesti pe amindoua la fel. Si ele tot asa, pe tine.
Cindva.
ştiu.
La multi ani, sa traiesti mult, sa scrii si mai multe carti si sa fi sanatoasa ! Si eu am implinit anul acesta 37 de ani, ma simt in forma, ma simt bine cu mine insumi, am familia langa mine (sotie / fiu) si cu toate problemele de zi cu zi (financiare, sentimentale, etc) merg inainte. Inapoi nu se poate. Fruntea sus si tine-te tare ! Nu poti sa stai o viata intreaga singura, la un moment dat o sa iti gasesti pe cineva pe masura ta, cu care sa imparti perna seara, si o sa fie mai bine. Numai… Citește mai mult
au dreptate. şi mulţumesc.
uite ce e: la anul, trimte-o pe ma-ta (ma-ta din tine) la tara cu copiii si du-te de ziua ta cu un/o prietena intr-un club in alt oras si fa-o lata; da’ stii cum lata?? ca si cum ai 16 ani , casa libera si ma-ta a plecat la tara!
nu-s de mine cluburile, fată dragă… dar altfel, aşa voi face, o trimit la ţară, îi place acolo, s-a născut la sat, precum veşnicia lui Blaga.
nu club din ala zgomoteca. din ala cu muzica misto si lumini portocalii :-).
Ba eu nu cred ca trebuie sa iubim pe toata lumea la fel, nici chiar atunci cand in toata lumea e inclusa si o parte din noi. Important e sa acceptam iubirea aia care ni se da – mica, mare, cum o fi ea – si sa ne bucuram de ea intr-atat incat femeia aia din noi pe care n-o iubim sa doarma mult si bine si sa nu ne mai sacaie asa des. Plangi daca ai de plans si razi daca ai de ras, atata timp cat stii ca iubirea are multe forme si la un moment dat o… Citește mai mult
anul ăsta nu mi-a ieşit, aşa procedez şi eu de obicei. mai încerc la anul…
Drag copil, Eu de 55 de ani patesc ca tine, de ziua mea. Nu esti singura. Dar exista leac: nu astepta nimic in acea zi, mai mult, considera ca e o zi oarecare. Cind nu sunt asteptari, orice e primit altfel. Scoate-o din emotional si pune-o in uzual. Vei vedea extraordinara schimbare. Am inceput pe la 40 si e foarte bine, ma simt bine in ziua mea, o zi printre alte zile, de ce nu, bune…Singuratatea femeii, pai uite ce productiva este. Cite femei nu sunt singure dar sunt?! si, singuratatea asta poate tine de temporar, inca nu a venit… Citește mai mult
mă tot străduiesc să o consider o zi oarecare, încă nu am reuşit.în rest, îmi port singurătatea bine, ca pe un şal de mătase. mulţumesc!
La multi ani !
Ce poti sa zici la asa o destainuire? Nu se poate umple cu nimic acest gol sufletesc, nici cu incurajarile, nici cu dragostea prietenilor. Cum zici tu, fiecare le stie pe ale lui (aspiratii,dorinte,intimitati…blabla)
Ai vrea sa ajuti cumva, dar ce-ai putea totusi face?
In masura in care iti permiti, l-ai putea lua pe intristat de ciuf si sa-i spui „-Ia, vino sa-ti arat un om fain! Mie mi se pare ca v-ati potrivi. Macar ca vorbiti. Poate iese de-o-mbucurare reciproc avantajoasa.
Altfel, ramai o conexiune a wirelessul doritorilor de tot binele…
mulţămiesc pentru gîndurile bune. le adun, să ştii, îmi fac colier, pe interior.
si barbatii plang( e adevarat) cateodata….:)
anău.
femeie draga, frumoasa, desteapta…iti sarut ochii aia umflati de plans de prin 2014 si te strang in brate ca pe un copil.
ma intreb cum de strainul ala cu flori a dat de adresa ta. o vreau si eu. ca tu daruiesti atata si nu-ti pot da nimic inapoi. e frustrant. ne dai adresa, plllssss?