Mulțumesc.

58

Aș vrea să vă scriu ceva dar sunt ude tastele. De lacrimi. Beau un pahar de vin roșu și plîng cu laptopul în față. Cu muci plîng. Citesc vorbele frumoase pe care mi le scrieți voi și plîng ca o proastă. Azi am primit o mulțime de cuvinte minunate în dar, de îmbrățișări cu sufletul și mulțumesc-uri. Niște oameni reali, cu suflete frumoase, mi-au zis mie din senin, așa, mulțumesc. Cum să nu plîngi, pe bune acum? Toate vibrațiile astea bune m-au umplut așa de tare că tre să refulez pe undeva. Mai bine să plîng decît să implodez. Am mai avut nodul ăsta în gît de cîteva ori. Cu bigudiurile, mai ales. Mama din mine a plîns de fericire. Femeia, într-o singură vreme. Acum plîng amîndouă de sare cămeșa pe ele. Cămeșa asta cu dungi pe care o împart azi. Știu că sunt patetică dar dacă tot sunt, mai bine să îmi asum și să nu mă dau Xenă. Uite, fix în secunda asta, 40 de oameni vii, cu suflete și creiere adevărate citesc prostiile pe care le scriu eu. Sunt din România, Anglia, Spania, Moldova, Germania și Cehia. Băi, cineva din Cehia nu are altă treabă la ora asta decît să mă citească pe mine, îți dai seama? Ar putea să o ardă prin Praga, să spele vase, să citească o carte bună, să se epileze, să fumeze o țigară, să facă amor sau orice altceva. În loc de asta, citește niște vorbe ale mele. Iar eu stau și mă uit la tabloul ăsta de google analytics și plîng ca o tîmpită fiindcă nu îmi vine să cred că niște mii de oameni au ales azi, ieri, săptămîna trecută să nu facă altceva cu timpul lor decît să mă citească pe mine. Azi am stat așa și m-am întrebat foarte serios dacă eu merit una ca asta. Încă nu am decis. Iau tot ce vine așa, direct. Sunt copleșită. De parcă s-ar fi deschis o ușă și ar fi năvălit toată apa peste mine, deodată. Repet, sunt foarte conștientă că sunt patetică și nu îmi prea pasă. Iertați-mă. De fapt, voiam doar să zic că vă mulțumesc. Și că ați făcut o muiere fericită pînă la lacrimi. A primit mai mult decît poate duce și acum se revarsă. Pe tastele laptopului. Dacă se strică vă pun să-l plătiți.

Abonează-te
Notificare pentru
guest

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

58 Comments
Oldest
Newest Most Voted
Inline Feedbacks
View all comments
Laura Driha
5 decembrie 2013 23:01

Mi-esti tare draga muiere! Cu tot cu mucii in tastatura!
Sunt si eu un punct pe harta aia… Licuriciul de la Constanta!
Te imbratisez!
Si iti multumesc ca exiști!

Mary
Mary
5 decembrie 2013 23:14

Și încă un licurici vă mulțumește. Și voi mai reveni pe la gemulețul ăsta, că-i bine, curat și cald…:)

Paciu
Paciu
6 decembrie 2013 00:05

Stii vorba rachetului din Mondenii „Avem ce face, sigur ca avem ce face”…dar inainte de a face lucrurile obisnuite, uite ca iti citim blogul, si pesemne ne bucuram. Tu de ce nu faci nici unul din lucrurile alea „normale”? (ex. fumat tigari, spalat vase, facut amor). Dimpotriva, bei un pahar de vin rosu si ne urmaresti pe noi, cei ce te urmarim pe tine. CCTV cu circuit inchis. Eu iti multumesc pentru pastilele zilnice (am furat expresia de la Everac, nu stiu daca sunt potrivite), pline de substanta, citite mai ales in pauza de masa. Ma mir ca nu vad… Citește mai mult

curly
curly
6 decembrie 2013 09:00
Reply to  Paciu

vezi ca daca o mai compari cu Everac e posibil sa te baneze 🙂

Paciu
Paciu
6 decembrie 2013 17:04
Reply to  curly

Intr-adevar, comparatia era nefericita. Insa nu stiu unde as putea, in cele din urma, incadra acest gen literar. Daca ai vreo definitie, te rog sa-mi comunici. Candva, demult, cochetam si eu cu scrisul. Scriam schite suprarealiste pe care le intitulam cu emfaza „schije”. Asta deoarece consideram acele intamplari comprimate ca o grenada ce sta gata sa explodeze la contactul cu cititorul. Iar momentul cel mai important, o schija, va sari la momentul oportun dintre pagini direct in sufletul cititorului. Cu cat isi va aduce aminte de ea peste ani, cu atat mai bine a fost scrisa schija :)… Cum sa… Citește mai mult

alexandra
alexandra
6 decembrie 2013 01:39

Nu pot sa ma opresc din citit! Un stil extraordinar.

Alexandra (Spania)

Irina
Irina
6 decembrie 2013 01:56

In seara asta ti-am descoperit blogul (multumesc Anca Florea!) si dupa trei ore de citit nonstop nu stiu daca sa te-njur sau sa te pup…s-a dus dracului feng-shui-ul meu ,ca si noaptea (ceea ce la 49 de ani e sinucidere curata:)). Ai taiat in carnea mea, in nervii, in amintirile si iubirile mele…asa incat la doua din noapte ma chinui sa lipesc marginile taieturilor (am o banuiala c-or sa iasa strambe..). Esti minunata ….

andreea
andreea
6 decembrie 2013 04:56

Sa fii sigura ca meriti toate astea, pentru ca ai un suflet frumos, o caldura, care ne incalzeste sufletele ori de cate ori poposim aici, iti multumesc pentru ca scrii asa de sincer.

ecaterina
ecaterina
6 decembrie 2013 10:05

MULTUMIM!

codrut
7 decembrie 2013 11:43

Simt ca asta e doar inceputul 🙂

georgeta
georgeta
7 decembrie 2013 15:54

acum am si eu muci in tastatura, multumesc.

Cristina
Cristina
20 decembrie 2013 11:07

Nu trebuie sa plangi si nu esti deloc patetica, meriti toate laudele aduse!
Mi-esti tare draga si iti multumesc. Vorbele tale au ajuns exact acolo unde trebuiau sa ajunga, cu fiecare poastare de-a ta. Mi-ai atins sufletul si m-ai facut sa plang, sa rad, sa te admir.
Multi ar zice ca necazurile te imbatranesc, pe tine te-au facut sa fii atat de frumoasa si sa ai un suflet atat de cald!
Te pup cu drag!

Dana
Dana
22 decembrie 2013 18:32

Nai omule acu,… te-ai prins ce e cu specia umana si noi astia care suntem si care ne gândim la tine chiar daca nu scriem. Pai meriti multumiri si chiar din tot sufletul….
Na sac!!!!!!! 🙂
Si vezi sa petreci un super Craciun !!!!!

Lavinia
Lavinia
22 decembrie 2013 18:49

Well… meriți. Scrii mișto tare, eu chiar te urmaresc.. Mulțumesc ca mi-ai acceptat cererea de prietenie pe facebook. E util, că primesc notificări cand mai scrii ceva nou 🙂 Apropo, cred ca ți-am citit toate articolele de pe acestblocdenervi. Ți-am citit poveștile de viață și ma impresionează de fiecare dată când văd ce bine te ții, și ce personalitate, și ce caracter ai… Nu scriu chestiile astea ca să te gâdile, doar ca eu chiar apreciez ce faci, și felicitări, și sper să te întâlnesc o dată și odată. 🙂 Deci, îți mulțumesc pentru că scrii și pentru că mă… Citește mai mult

viatanomada
viatanomada
22 decembrie 2013 18:59

ma bucur ca prin intermediul Vienelei Sas te-am cunoscut/ citit, multumesc mult ca mi-ai acceptat commentul si curiozitatea de a te citi

"Hm"
"Hm"
22 decembrie 2013 19:10

Intre lacrimi si Google Analytics, ce naste din Xena, tot kiloviews papa… 🙂

Constantin
25 decembrie 2013 16:59

Multumesc!

Laura
Laura
16 ianuarie 2014 01:01

Sunt foarte suparata ca nu mai stiu cine mi te-a facut cadou azi dimineata :)!!! Al doilea cadou minunat pe anul asta…Daca aflu, iti spun.Pana atunci ma delectez cutreierand pe blogul tau, si cu siguranta am sa revin in fiecare zi!!

Bogdan Fottescu
Bogdan Fottescu
23 ianuarie 2014 00:46

Harul scriiturilor tale provoaca sentimente atat de puternice in randul celor ce te citesc, incat, ca sa ma exprim trendy, devii virala!

Alina Mihaela
Alina Mihaela
23 ianuarie 2014 20:38

Sunt convinsa ca tot ce scriu s-a mai scris, si, totusi… Suntem atat de diferiti, noi, oameni, fiecare in parte, si, totusi, atat de asemanatori. Sunt oameni ce simt cu sufletul, oameni ce simt doar daca ochii lor vad…sunt oameni! Tot ce traim e frumos, special, unic. Dar cat de adanc inauntrul nostru rezoneaza amintirea a ceea ce am trait sau traim, atunci cand un alt seaman, cu harul cuvantului, traieste si impartaseste trairea. Am zambit, intai, am plans apoi, si, ca de fiecare data cand te citesc, te-am simtit „parte din familia mea”. Si, gresesc, nu te citesc, te… Citește mai mult

Alina Mihaela
Alina Mihaela
24 ianuarie 2014 02:40
Reply to  Petronela

multumesc.

boeriu adina
boeriu adina
24 ianuarie 2014 23:28

Esti extraordinara,draga Petronela.n am mai intalnit un blog asa de…tare,real,amuzant ,complex pana acum.in seara asta am dat de el si uite ca inca nu ma pot desparti de el,desi e 12 noapte si am un bebelus de hranit!

mihaela
mihaela
11 martie 2014 13:54

Citesc şi-mi găsesc calmul, iar liniştea interioară înseamnă fericire. Mulţumesc!

Mario
Mario
7 aprilie 2014 09:28

De vreo saptamana incoace, de cand am descoperit blogul tau datorita unui prieten, poti adauga si Italia pe lista 🙂 .

Miki
Miki
22 aprilie 2014 13:34

Si eu ma refugiez in citit; simt ca ma spala de tot jegul din jur;doar ca nu am talentul tau.
Ce bucurie ca te-am descoperit si ca te pot citi zilnic.
Poate candva te vei gandi la o carte in exclusivitate cu topicuri din acesblogdenervi.
Daca Tudor Chirila da, tu de ce nu?
Te imbratisez cu mult drag, acum si de fiecare data cand te citesc!

Ioana
Ioana
16 august 2014 16:43

Te citim si in USA. Pt esti minunata!

Cris
Cris
16 august 2014 19:15

Stii, eu zic mereu ca fiecare om e ca o carte, una cu mai multe sau mai putine capitole, mai interesante sau mai plictisitoare. Intalnim carti carora le citim si epilogul, din pacate. Dar tu, fata draga, esti o intreaga biblioteca. Nu ma mai satur sa te citesc. Si ce-mi place la tine e ca raspunzi comentariilor. E ca si cum ne vorbeste o prietena, o persoana draga. Si sinceritatea ta e ca un tratament, in lumea asta „botuxata”. Sa ne traiesti sanatoasa si sa ne hranesti sufletele cu textele tale minunate. Te imbratisez cu drag!

Dana
Dana
17 august 2014 11:17

nu cred ca am mai intalnit pe nimeni care sa-si intorca sufletul pe dos si sa-l aseze asa, in vazul lumii, fara fard, fara masca, in fata tuturor. eu nu am avut niciodata curajul asta. sau, bun, poate ca am facut asta punctual, cu un om, cu doi, dar, sigur, niciodata in on line. de-asta te citesc – ca esti tare viteaza, fetito 🙂

Maria Florentina
Maria Florentina
17 august 2014 12:49

Te admir, te respect si nu este zi (mai sunt si exceptii, atunci cand nu am acces la internet) sa nu te citesc cu mare palcere! Rad, plang, sufar, ma bucur, sentimente pe care le traiesc de fiecare data cand iti INFULEC trairile expuse in postari si ma enervez de fiecare data la comentariile oamenilor rautaciosi. Iti respect felul de a fi, sinceritatea, inteligenta, sufletul frumos! Iti doresc din suflet sa fii fericita sau mai bine zis sa nu uiti o clipa sa fii fericita!!! Cu tot respectul ma inclin in fata ta, femeie frumoasa la trup, minte si suflet!… Citește mai mult

paparuz
paparuz
17 august 2014 21:22

Petronela…meriti toate cuvintele…. îmi place cum vorbești (oare e de bine?) cuvintele tale alunecă ușor ca niște copii pe un topogan aproape să se izbească unele de altele chicotind șuierând dar puțini știu că de fapt tu nici nu exiști acolo ci doar un avatar 3D 7D tu ești cu hani acolo unde totul este imposibil de posibil permis unde nimeni nu seamănă cu nimeni și unde poți număra poemele până la cât vrei tu fără să te întrebe cineva ce simți dacă mai simți sau dacă mai poți alerga să pari vie îmi place cum privești neprivind de fapt… Citește mai mult

Andreea
Andreea
20 octombrie 2014 00:05

Iar eu licuriciul din Paris, care te-a citit un week-end intreg si a zambit 🙂

Mihaela
Mihaela
28 februarie 2015 19:40

Imi pare rau ca nu-s din Brasov. Ca poate te vedeam pe strada. Citesc si recitesc si rad sau imi dau lacrimile sau mi se face pielea de gaina. Si iar citesc. Si scriu comentarii la postari vechi. Si povestesc despre tine celor din jurul meu. Si o sa ma uit dupa tine cand vin la Brasov. Sau in Vama. Sau la Balcic.

alex
alex
1 martie 2015 04:30
Reply to  Petronela

e valabil pentru toti, sau numai pentru femei care merg in vama si in balcic ? 🙂

alex
alex
1 martie 2015 13:56
Reply to  Petronela

ce bine ca s-a inventat kiltul :))

Mihaela
Mihaela
3 martie 2015 01:02
Reply to  Petronela

Pai s-ar putea sa imi iau inima-n dinti…

Mihaela
Mihaela
3 martie 2015 01:59

Si am facut-o. Si acuma stau cu ochii in tavan. ;-);-);-)

Camelia
Camelia
11 iunie 2015 14:21

Mi-esti tare dragă. Te citesc și mă bucur să-ți descopăr sufletul frumos. Scrii cu atâta sinceritate de parcă din suflet picură cuvintele, așa, direct, ca lacrimile din ochii tăi. Om bun ce ești!

O admiratoare
O admiratoare
25 februarie 2018 00:40

na, cum sa nu-mi fii draga? modestia asta a ta copilaroasa, dulce, ingenua, te face si mai frumoasa…si generozitatea asta a ta nemarginita, si o feminitate altfel, si sensibilitatea cu muci, si dezbracarea in public continua, curajoasa, cu tot sufletul la vedere, si poezia din tot ce esti si faci… iar de fericire sa tot plangi, femeie! eu una, iti multumesc ca existi, iti multumesc din toata inima aia a mea, pe care o smulgi, o ravasesti si o bagi la loc satisfacuta pana la lesin. te chiar compatimesc un pic, ca nu ai si tu o petronela a ta… Citește mai mult