fetița mea cea mică

25

jurnal, 7 septembrie 2009

s-a strecurat încet, să nu mă trezească, în patul meu. se lipește strâns de mine. deschid încet ochii și mă umplu de o bucurie pe care nu ai cum să o înțelegi până nu ai zămislit la rândul tău, un boț de carne. are ochii umflați de somn și e atât de frumoasă de poți înnebuni. mă uit la ea cu nesaț, sunt îndrăgostită de ea, o trag spre mine și o cuprind peste trupșorul mic și bronzat și o zăpăcesc cu pupături. îmi zice, ghidușă, țăcănită, cum e ea: mămucă, am venit la tine să avem un moment de afecțiune, și se strânge ca un pui de cățel înfrigurat în mine, cu ochi umezi, care cerșesc afecțiune. îmi vine să râd, dar sunt și înduioșată, aș plânge de dragul ei și de fericirea că o am. adormim îmbrățișate, în timp ce eu îi mângâi fruntea frumoasă.

– tu ești un copil fericit?

– da, mămucă! iar când spune mămucă se strâmbă și e ușor ironică, dar și ludică.

fetița mea cea mică are ochi negri, mari, care îi râd și joacă în cap și păr lins, de parcă și l-ar întinde cu placa. are pielea smeadă și buze pline, frumoase. e deșteaptă și are replici de adult, care te blochează. e de-o ghidușie leșinătoare, te face să îi cedezi aproape instant. uneori, dimineața, când se trezește, are părul puțin umflat, de la somn. se studiază în oglindă și izbucnește: doamne, arăt ca o contabilă!!! și se prăbușește de râs. îi place să se joace cu apa, poate sta în cadă ore în șir, iar când vin să o scot îmi spune serioasă: mama, tu nici nu știi ce își doresc copiii. copiii nu vor decât să își trăiască viața! într-o zi o să facem caietul ăla, cum zice aia mare, în care să notăm deșteptăciunile lu sor-mea. ca aia când coboram Predealul și sor-sa a întrebat dacă mai sunt multe curbe și ea a zis: așa e viața asta, o curbă continuă.

cândva, fetița mea cea mică va fi o femeie minunată. o ghicești deja, cocon din care fluturele care este va izbucni deplin, uluitor.

 

jurnal, 14 noiembrie 2013

Așa arată prima pagină html făcută cu mânuțele ei de bigudiu mic. Normal că am plâns. Apoi am dormit împreună. Ce dacă are 12 ani și 9 luni e și e domnișoară deja?

De ce te iubesc?
Pentru că în zâmbetul tău se regăsește și al meu. Pentru că fericirea ta înseamnă și a mea, pentru că ăsta nu e târg, e certitudine. Te iubesc pentru fiecare minut petrecut împreună, pentru fiecare ceartă, pentru tot. Pentru toți anii în care ai încercat să faci să îmi fie mie bine, pentru că încă o faci. Te iubesc pentru că mă asculți, cu toate că eu nu o fac. Pentru că mă înțelegi, cum aș vrea și eu să mă înțeleg. Pentru că încă ești cea mai tare mamă din partea asta de galaxie. Pentru că părerea ta despre mine nu s-a schimbat, chiar dacă nu am făcut cele mai la locul lor lucruri. Pentru că ziua mi-ar fi urâtă fără zâmbetul ăla de dimineață. Pentru că ești ceea ce ești, pur și simplu. Pentru că alături de tine viața e minunată: nu știu ce m-aș face fără tine.

Abonează-te
Notificare pentru
guest

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

25 Comments
Oldest
Newest Most Voted
Inline Feedbacks
View all comments
tudy tud
tudy tud
16 noiembrie 2013 00:36

teribil de frumos, de asta esti alive, a meritat!

georgia
georgia
26 ianuarie 2014 10:51

Sa iti traiasca, sanatoasa si frumoasa! E rupta din tine, fizic cel putin -:)

georgia
georgia
27 ianuarie 2014 03:36
Reply to  Petronela

este, este

poti lasa linistita faza sperantelor in urma, fata e din acelasi cantec 🙂

Adrian
Adrian
26 ianuarie 2014 11:40

🙂 La multi ani, bigudiului mic!

damian adriana
damian adriana
26 ianuarie 2014 12:28

Cat de minunat!!!Sa fiti sanatoase ,sa va bucurati mereu una de cealalta.Inteleg ca mai ai o fata,pt ca din poze trasesem concluzia ca mai ai un baiat?Oricum pt o mama cu copii asa mari,esti superba!Inainte de a intra pe blogul tau,nu ma gandeam ca ai copii,si cu atat mai mult,adolescenti.Esti minunata!Ma inspiri….

Bogdan Fottescu
Bogdan Fottescu
27 ianuarie 2014 01:11

Sa dea Dumnezeu sa aveti cat mai multe clipe fericite si ani frumosi impreuna, sa va bucurati una de celelalte pana la adanci batraneti! Postarea asta-mi demonstreaza ca, pe langa celelalte calitati indiscutabile pe care le ai, esti si o mama de mare exceptie, care a stiut si a si putut sa-si cresca frumos copii frumosi. doar o afectivitate combinata cu o arta foarte rafinata a educarii copiilor poate face ca un copil sa scrie ce ti-a scris tie mezina. Iar pentru ca ai reusit ceea ce extrem de putini parinti reusesc(noi, nu) sa-ti faci copii sa indrageasca scrisul si… Citește mai mult

roberts
roberts
8 februarie 2014 12:09

ce tare!! am si eu 2 fete si simt la fel ca tine. problema e ca nu pot scrie ca tine:) sa-ti traiasca, sa fie fericita si sa fii langa ea long time de-acu inainte!

Laura
Laura
8 februarie 2014 12:36

Cred ca s-a replicat si manuta mititica ce scrie tot timpul in capul tau…Ca unui copil atat de fraged ca varsta sa-i iasa din varful degetelelor asa cuvinte, trebuie sa aiba har.E minunata fetita ta!

Ella
Ella
19 martie 2014 19:08

hmm… fata cea mare nu-i tot cu parul lung?

Caterina
Caterina
16 aprilie 2014 14:35

cand ne scrii si despre fata cea mare?

Petronela
Petronela
6 mai 2014 23:37

m-am topiit!! de cînd te tot citesc am mii de stări! rîd, plîng, chicotesc, tînjesc..dar la astea despre pruncile tale le-am trăit deodată pe toate!!
te iubesc!

să-ți trăiască voioase și luminoase!

valentina
valentina
18 mai 2014 10:24

Frumos! Tocmai de ziua mea ai scris asta, mersi, stiu ca nu o fost cu dedicatie. Am si eu o caprioara de 6 ani, si la fel avem momentele noastre de afectiune, multe si cat mai dese, incerc sa ma bucur acum cat mai intens, si ii zic si ei ca va creste si nu va mai vrea sa faca asta, dar ea zice nu, mmami ca o sa fac si cand o sa am sot:) alta data imi zicea ca ea va dormi cu mine si va avea sot, iar eu intreb si sotu? Sotu , mami va dormi… Citește mai mult

Lacramioara
Lacramioara
8 iunie 2014 14:42

Eu nu am copii, dar sunt fata lu’ mama si articolul acesta m-a facut sa plang de dorul ei. E plecata la munca, in Italia, si pe 2 iulie vine in tara. O s-o strang cat pot eu de tare in brate si o sa-i spun tot ceea ce simt pentru ea (nu ca nu stie cat de mult o iubesc si cat de recunoascatoare ii sunt). Multumesc din suflet pentru inca un articol pe care-l citesc si ma emotioneaza enorm.

Mihaela
Mihaela
14 octombrie 2014 23:51

După ce m-am prăpădit oleacă de râs și de admirație, m-am uitat la mogâldeața asta mică și m-a dus gândul la tine și la acest articol. Cum ar fi o leapșa din asta cu optimism și oameni mari? Dacă mă trezesc mâine în timp util, încerc marea cu degetul!
https://www.facebook.com/video.php?v=4173003675875

Mihaela
Mihaela
28 februarie 2015 19:32

Pui destept!

Violeta
Violeta
14 noiembrie 2017 16:11

Vai mi au dat lacrimile,am doi baietei de 3 ani si ma intreb daca voi reusi sa sadesc in inima lor aceste sentimente.Sa-ti traiasca!

O admiratoare
O admiratoare
23 februarie 2018 22:11

m-ai induiosat pana la lacrimi.

sa-ti traiasca minunatiile si tu minunata-mama!