În vremurile cînd comunicarea se făcea cu predilecție prin viu grai, față în față sau la telefonul cu fise, oamenii păreau mai inteligenți. Era mai greu să te prinzi că Gigel e făcut grămadă, mai ales dacă era modelul mai introvertuț și mai mult asculta decît vorbea. De cînd cu Facebook, WhatsApp sau sms-ul, însă, eu stau continuu cu gura căscată de uimire și deliciu. Toată lumea are dezlegare la scris, iar scrisul e cu schepsis în limba română. Îți trebuie fie un simț teribil al limbii, la pachet cu învățat pe bune în gimnaziu gramatica, fie un creier analitic, cum au cei care se pricep la matematică, nu e cazul meu, pe care nu am reușit să îi prind niciodată pe picior greșit pentru că au învățat gramatică logic, așa cum învață matematica. Așadar, filologii autentici și matematicienii, femei sau bărbați, sunt beton la limba română, cel puțin ăia pe care îi știu eu. De altfel, în timpurile astea, așa de puțină lume scrie corect românește că am ajuns să îmi fie destul să văd 3 statusuri sau comentarii scrise impecabil pentru ca omul să își capete respectul meu. Îmi amintesc că aveam un amorez, băiat deștept altfel, care credea că astăzi se scrie azităzi și îmi răspundea la emailuri cu o dezinvoltură de inginer care mă umplea de frustrare. Cînd am rîs, cu drag, de el, omul mi-a zis că lui așa îi părea firesc să se scrie și nici nu și-a pus vreodată problema că ar putea fi altfel, doar rădăcina cuvîntului e azi, nu? Iar asta l-a absolvit cumva de vină, căci și fie-mii cînd era mică îi părea natural ca singularul de la oameni să fie oamen, un oamen, doi oameni, iar pe mine mă înduioșa atît de tare că nu am corectat-o niciodată, ba chiar am încetățenit exprimarea, la fel cum am făcut cu multe alte lucruri minunate pe care le-au spus, cum ar fi că băieții au codiță precum cățeii, doar că o poartă în față, așa că puței codiță i-a rămas numele iar eu am stat și m-am minunat o vreme cum de nu mă gîndisem niciodată la asta. Dar despre gingășiile astea în alt episod.
Cel mai greu mi se pare să înjuri în scris în limba asta a noastră. E nedrept, dacă stai să te gîndești, băgatul și scosul condițional cer atîta efort de gîndire și numărat de cratime că mai bine o lași baltă. E și un test excelent de limbă, de altfel. Cu ceva ani în urmă, eram editor de jurnale și lucram cu un producător absolut dement, (Castore, pupa-te-aș!) cu care rîdeam atît de mult încît și azi mă mir că nu am intrat niciodată în direct (prezentam și ceva jurnale iar el stătea în regie și în casca mea) prăbușită pe pupitru și cu lacrimi în ochi, căci se ocupa să mă facă să hăhăi ca o oaie nebună și în timpul jurnalelor, cît rula știrea, de abia reușeam să mă adun și să mă recompun cînd trebuia să intru eu cu o față serioasă și să le dau oamenilor, vorba Paraziților, veștile rele pe care le aduc întotdeauna femeile. Din fericire, nu erau jurnale cu morți și răniți, așa că pînă la urmă o scoteam la capăt. În perioada aia, în redacție ne ajungeau zilnic fătuci de la filologie dornice să se facă jurnaliste și care credeau că din a treia zi de practică ajung direct pe sticlă, iar din a patra, hai, a cincea, la București în prime-time, unde o să le vadă și o să se îndrăgostească de ele un fotbalist celebru sau măcar un afacerist din top Forbes. Eu cînd le vedeam intrînd și prezentîndu-se drept studente, absolvente sau masterande la Filologie, mă ascundeam după monitor să rîd în voie și le lăsam pe mîna producătorului meu. Care le explica, cu o față absolut serioasă și oficială, că trebuie mai întîi să dea un test de limbă, că așa e în jurnalism, trebuie să stăpînești perfect limba româna. Cam aici îmi scăpa primul hohot de rîs, căci amîndoi puteam număra pe degetele de la mîini și ne rămîneau inelarele libere, oamenii pe care îi întîlniserăm în presă care să stăpînească perfect limba română. De altfel, eu trimiteam săptămînal circulare în redacție cu greșelile pe care le găseam în textele care îmi ajungeau pe mînă și mă certam cu ei la sînge, deși unii, să mă ierte Dumnezeu, aveau nu una, ci două patalamale la îndemînă. Asta nu îi împiedica să îmi împartă cu generozitate cratime și i-uri, mai bine să este decît să ne lipsește, cine știe la ce mi-ar fi trebuit și să am pe ce pune mîna la repezeală. Așadar, zicea omul, luați o foaie de hîrtie și scrieți, mă interesează cum se scrie, legat sau dezlegat. Fătucile se conformau, eu mă prăbușeam de pe scaun în spatele monitorului știind ce urmează, și cum stăteau ele atente, ăsta începea, scrieți : fute-te-aș. Fetele scăpau pixul din mînă, eu mă scăpam pe mine de rîs, iar el, pe același ton serios, nu e glumă, scrieți și le mai dicta cîteva asemenea condiționale. Fetele se codeau ce se codeau, dar pînă la urmă scriau, gîndindu-se probabil că e mai bine să înjure în scris la interviu decît să se dezbrace. Vă mărturisesc cu mîna pe inimă că nu a rămas în urma lor niciodată vreo foicică pe care să fi fost scris corect ce le dictase omul, motiv pentru care alintătura cea mai dragă între noi, cunoscătorii testelor pe care dădeau aspirantele, a rămas pînă în ziua de azi fute-te-aș! cu întrebarea firească: legat sau dezlegat?
De-a lungul timpului, dar mai ales în ultima vreme, am primit tot felul de propuneri și invitații în scris. Eu să fiu bărbat și să vreau să mă propun uneia, m-aș gîndi foarte serios dacă nu cumva am sărită siguranța la limba română. Că altfel risc ca orice scriu să fie perceput drept futeteaș, legat.
bestial …savuros !spre toamna ,la numaratul bobocilor ,astept cartea… e scrisa ,doar trebuie sa apara …aseaza-te la scris pentru a doua carte !Acolo sa te vad Petronela ….Acolo,mancatias galagia ta de oamen carele esti !..
dar cine aşteaptă toamna? 😀
manca-ti-as!!! si manca-mi-ai!!!
🙂 Mi-am adus aminte cum trebuia, acum cativa ani, sa formez o echipa de redactori de articole tehnice. Fiind vremuri grele s-a inghesuit lumea mai ceva ca la moaste sa lucreze pe plantatie. De la absolventi de scoala profesionala, liceu tehnic, ingineri si pana la jurnalisti, muzicieni, profesori, mba-isti si alte chestii de care n-am auzit in viata mea. Eu, inginer fara veleitati de hr-ist, am zis ca toata lumea ar trebui sa aiba sanse egale. Asa ca m-am gandit sa le dau inainte de interviu sa corecteze un scurt text liric mai deocheat, intesat cu vreo 30 de greseli… Citește mai mult
Si pana la urma cum se scrie injuratura? Legata sau dezlegata? :))
io de unde sa stiu?
dezlegata, ca legata ar fi cam greu sa iti folosesti mainile – numai in cazul in care esti legata doar la picioare 😉
:))
acum, nici legata uneori nu e asa de rau…
Iubesc dublul sens! 🙂
Hahahaaaaa lesin de ras, evident se scrie dezlegat, dar depinde si cum ne place… adica… legati la ochi, dezlegati la maini..,. Foarte tare articolul si chiar e o dilema pentru multi injuratul in scris :))) te pup, like always si mult succes la … dezlegari
pfuai….!asteptam cartea inainte de echinoctiul de vara ?pai atunci vorba lui Nichita:”so pe zeita!”
Eu din partea cealalta a baricadei iti zic ca era o laba in cerc ce faceati voi. Ca oamenii ajung sa scrie gresit din varii motive, unele total ascunse si in afara controlului lor.
Nu-i greu sa gasesti un motiv de facut misto de o studenta la filologie, sunt si oarecum ofertante… Dar, pana la urma in lucrul asta drept este si-un lucru stramb. Nu ma refer la faptul ca le dadea teste, tinand cont ca meseria impune un anumit nivel. Dar, e ceva acolo ce zgarie timpanul.
Hai cu simtul umorului, voievoade!
Cat despre oamenii ajung sa scrie gresit din varii motive, da-i ma drumul de aici. Nu termini o facultate, doua, eventual chiar litere si dupa imi explici ca scrii gresit din varii motive, ca sterg cu tine pe jos.
Ti-ar placea sa cumperi o carte si sa contina greseli de ortografie pentru ca autorul sau corectorul au gresit, din varii motive, total ascunse si in afara controlului lor ?
ala e un verb ca oricare altul-intrebarea se pune stii sa conjugi corect orice verb sau nu? cum ar fi verbul a manca-mancateas sau manca-te-as?
Pai ce umor, ca nu vad nimic de ras ca nu stie unu sa scrie sau sa socoteasca sau altceva. Inteleg, ii dai test, pica nu-l angajezi, dar de ras mai ales de bataie de joc nu mi se pare. Plus ca si proastele alea erau copii cuiva si aveau si ele niste vise ale lor, naive asa cum erau. Hai sa ne pisam pe ele si apoi sa ne miram ca de e e lumea rea si cinica si traim in acvarii. Nu stiu, poate sunt eu crispat si nu inteleg gluma, dar am un deja vu de cand… Citește mai mult
Eu te consideram un tip inteligent. Ce legatura are una cu alta, misto-ul de la bloc ca ma-sa-i curva cu faptul ca niste studente recte absolvente de la filologie nu stiu sa scrie corect romaneste?! Ala e un test pe bune, care tine de cunoasterea limbii, nu era niciun misto gratuit, era serioasa treaba. Nu isi batea joc nimeni de un handicap, de ceva ce nu tinea de ele sau de job, era un test haios, dar PE BUNE, care ne-a facut sa vedem ca nici macar una nu stapanea limba romana. Sa mor io daca vad cea mai mica… Citește mai mult
Cum am si zis, e de la mine. Nu am zis ca exista vreo legatura, ti-am zis doar de ce mi-a adus mie aminte.
Cat despre test in sine este legitim indiferent ce cuvinte contine.
…pe vremea ingalatului, ceasca, prin tortura ideologica orice individ stia, algoritm nu alta, ca, sa-mi orice, se scrie, sa-mi orice, ca se despart colea doua categorii gramaticale cu valori diferite si tot bla-bla-ul, inainte de cest ingalat, se lucra cu notiunea de onoare, rusine, clasa la cei chemati, cei care nu stiau nu avea importanta ca nu stiau, nu stiau pentru ca nu erau chemati. simplu. apoi a…vinit marea vijiiala si au inceput oamini sa vorbeasca in limbi, de tot soiul, si, tot vorbind ei asa au uitat limba materna. apoi ne-am alineat sau alienat, nu mai stiu bine, si,… Citește mai mult
Imi plac postarile tale, dar cred ca exagerezi cu limbajul asta licentios! Parca am fi pe strada sau la carciuma din sat! Am remarcat asta in mai multe articole, cred ca ar fi bine sa te mai potolesti!
că dacă nu ce? :)))))
hai că eşti haioasă Aurora dragă. nu suntem nicăieri altundeva decît la mine acasă. la MINE, subliniez. unde eu fac ce vreau, iar ţie dacă nu îţi place, nu mai vii. simplu. 🙂
eu am senzaţia că mă confunzi cu un lăutar de îmi dai ordine…
Bine punctat! :))))
Buna,Petronela.Sper ca nu te vei supara ….dar eu tot voi lasa acest comentariu la tine acasa:)pentru ca sunt si eu puuutin asa obsedata cu gramatica si scrierea corecta in limba noastra si pentru ca citindu-te zi de zi am remarcat ca folosesti ,,î” iar din cate stiu eu in mijlocul cuvantului se scrie cu ,,â”.Crede-ma ca nu te corectez sa ma ,,dau desteapta”sau ceva de genul:):*
este o alegere, nu o fac din greşeală. nu îmi place î din a şi cum arată cuvintele cu 2 feluri de î în ele. nu sunt singura care face asta şi repet, e o alegere personală.
dar putem sa alegem? atunci sa alegem si unde punem cratima!
Anca, draga de ea, nu stie ca i din i sau i din a tin de ortografie si nu de gramatica. Gramatical este corect sa scriem pule, puli, puloase, pulimoase, puleasca desi ortografic s-ar putea sa nu fie chiar corect. Pentru cultura ta generala ortografia nu-i acelasi lucru cu gramatica. Cratima tine de gramatica – partea logico-matematica a vorbirii scrise – si aici chiar n-o poti da cotita. In ceea ce priveste regulile ortografice lumea este mult mai ingaduitoare -mai ales cu poetii….
Tragic, de-a dreptul catastrofal este când cel de la catedră nu știe limba română iar gramatica este deja limbă străină. Să-ți spun câți astfel de colegi am? Ba mai mult, unii-s chiar Doctori . Așteptați-vă așadar la generații viitoare de agramați. Atâta timp cât diplomele sunt CEC-uri fără acoperire, ca nație, suntem condamnați la analfabetism. O altă victorie postdecembristă.
Eu te plac asa cum esti, te citesc cu drag, cu nesat, pe nerasuflate.
Anca draga, probabil lecturarea textului de la adresa urmatoare are sa lamureasca.
http://www.romlit.ro/de_ce_scriu_i_susin_scrierea_cu__din_i
Toate bune.
M-a uns la suflet articolul acesta… e-ntr-un MARE fel! Imi place atat de mult limba romana, e frumoasa si-ti impune o anumita disciplina, mda… si eu sunt absolventa de… filologie, si fara false origolii, dar stiam sa gestionez cratimele cu prcizie as zice, de pe la sfarsitul clasei a-VIII-a, e drept ca m-a cam pasionat traba asta… Imi spuneam mereu, prin citit si gandit intr-o limba n-ai cum sa le mai „comiti” si-n scris, adica daca vezi intr-o carte scris de 0 mie de ori „veti” si „v-ati” n-ai cum sa le scrii altfel, macar pe principiul repetitiei, dar, cum… Citește mai mult
Mie mi-e si mi-a fost usor dintotdeauna sa scriu legat sau dezlegat.Am avut noroc de o profesoara excelenta care din cand in cand ne dadea cu catalogu’ in cap…nu durea dar era rusinos.. Hihi sunt intr-o tara Straina am ajuns sa vorbesc si sa scriu mai bine decat majoritatea nativilor si mai vorbesc si engleza pe care am capatat-o cred de cand ma uitam cu placere la filmele americane subtitrate la tv. Si ce fac?! sunt si muncesc de rup servind pe altii mai destepti(Oare?)..intr-o tara ce nu e mea.. Sunt eu ce Imi pun límite sau sa ma uit… Citește mai mult
Gluma veche:
Fute-m-as si n-am cu cine
Cantec de jale!
faina povestirea, savuroasa chiar 🙂
intr-o nota mai serioasa(desi poate nu e cazul la ora asta, sambata), mi se pare ingrijorator ca astia care scriem corect suntem pe cale de disparitie.
ba mai mult, majoritatea agramata a devenit atat de numeroasa incat ti-e frica sa mai iesi la o plimbare pe internet, ca-ti dau astia cu gramatica si exprimarea in cap la coltul wall-ului.
daca n-ar fi si distractiv intr-o masura, ar fi chiar trist 🙂
succes si sanatate!
Pe lângă faptul că textul tău reușește să trateze cu mult umor o problemă ceva mai puțin distractivă, eu am încercat un piculeț să îmi explic cum de niciuna dintre respectivele aspirante la apariții pe sticlă nu a reușit să aștearnă corect pe hârtie expresia în cauză. Oare ce or fi făcut la orele de gramatică? Nu judec dar când chiar niciuna nu o face, atunci e o problemă undeva.
Esti absolut savuroasa! Te citesc , cu drag, de cateva luni bune, de cand te am descoperit intamplator pe facebook. Nu pun nici o secunda la indoiala gramatica ta (scuze ca te tutuiesc, dar parca nu esti genul de persoana care sa tanjeasca dupa un dumneavoastra, respectul meu pentru tine, trecand cu mult peste astfel de politeturi) , insa , nu inteleg de ce scrii cu i din i la mijlocul cuvantului.
Asta nu e o critica, e o intrebare. Eu fiind extrem de curios din fire. 🙂
Gata, gata, m am edificat dintr un comentariu de mai sus. Am inteles motivul tau 🙂
Esti cea mai tare, oricum!
uite de ce:
http://www.pruteanu.ro/103deceidini.htm
Unde esti tu, George Pruteanu, Doamne?… 🙂 Oricine poate invata gramatica limbii romane daca i se explica si in reguli simple, cum se face in clasele primare: ” cratima se pune in ‘sa’ cand se gaseste pe langa verbele care se termina in ‘s’ si ‘t’ ” sau „conjugati verbul cu am, ai, a, am, ati, au si apoi puneti cratima ori inaintea ‘a’-urilor ori dupa ‘s’ si ‘t’, ori acolo unde lipseste un sunet (vocala)”. Din pacate, putini sunt profesorii care stiu sa explice si in modul asta pentru cei carora materia asta li se pare la fel de… Citește mai mult
…mai conteaza ?..important e mesajul !
Chiar asa… cum se scrie?
Obsedatul… nu conteaza, daca pana la urma iese ceva
Conservatorul… dezlegat, ca sa facem totul ca la carte
FB-istul… :{-];-_=
Patronu’ de ziar… Legat domne… mai scutim niste spatiu si cerneala…
Banciu stie-tot… ba prostilor, io am inventat cuvantul asta… si legat si dezlegat!
O licentiata cu aspiratii de diva de dorobanti… nu conteaza, doar sa-mi dau bikinii-ntr-o parte!
Foarte adevarata partea in care cu greu mai gasesti persoane care sa se poata exprima corect din punct se vedere gramatical.. cratima cu dublarea „i”-ului e o adevarata provocarea.
Ca o remarca.. totusi, inainte sa ii analizam pe altii poate nu ar strica sa mai consultam si noi modificarile limbii romane.. de ceva timp se foloseste â in cadrul cuvintelor. A apus demult vremea in care scriam decît. Acum e decât. Zic si eu…
e o alegere asumată. refuz să scriu cu î din a și nu sunt singura care face această alegere. dacă te interesează de ce, iată: http://www.pruteanu.ro/103deceidini.htm
La cum evolueaza societatea romana,la cum se face scoală,la cat de mult se pune accentul pe „pile „si relatii,nu ar fi de mirare ca această majoritate idiocrata sa schimbe intr-o zi gramatica limbii romane.
păi limba e vie și se tot modifică. și din păcate greșelile comune, repetate la nesfîrșit, devin reguli. s-a întîmplat și se va mai întîmpla…
Si la urma urmei conteaza daca actiunea se finalizează sau nu.Daca scrii legat si „pică”,înseamnă că sunteți amândoi „săraci cu duhul”si sunteti fericiti asa.Daca in schimb nu-ti „pică”,nu fi trist pentru că „grădina „este mare.:))
ptr MATE :ai uitat sa l pui specialistul MIRCEA BADEA,gen !
Aveam cam 6 ani si invatasem sa scriu cu litere mari. Inca nu eram la scoala. Familia in care am crescut era cam sloboda la gura (nu vulgar) asa ca retineam toate prostiile. Intr-o zi am hotarat sa fac niste exercitii de scris. Am luat caietul matusii mele (ea si unchiul meu erau studenti la stomatologie) si am scris pe fiecare pagina goala cuvantul „CUR”. Pana la ultima pagina. Apoi am scris pe alta hartie „căcamas”. Vine unchiul meu, care nici macar roman nu era si ia hartia din mana mea. Cu o voce scandalizata se duce la matusa mea… Citește mai mult
:))))
bine ca nu era chat pe atunci, ca poate scriai si KUR si poate iti luai papara 😀
Eu stiam ca se zice futu-te-as si nu fute-te-as.
eu le-as fi pus sa scrie corect exprimarea:
„dute, duteteai, mancatear camionagi… nostri…” si apoi sa si explice de ce o scriu in felul in care o scriu, iar daca nu o scriu corect sa trec la fute-te-as…
Savuros, pe alocuri, dar ce facem cu „â”, nu încercăm să-l folosim atunci când ar fi recomandabil? 🙂
nu dorim să-l folosim, e o alegere. mulțumesc.
http://www.pruteanu.ro/103deceidini.htm
Cred că, la un moment dat, vei ajunge să pui link-ul la începutul fiecărei postări, aşa vor înceta să-ți mai spună cititorii, subtil, că de fapt nu scrii corect :))))
Haha, admira-te-as! 😀
mulțumesc. citesc cu emoție toate comentariile tale, să știi.
Na, acu’ caca-m-as de emotii! :))