lebăda ţicnită

lebăda ţicnită

De |2017-08-16T13:22:36+00:0015 aprilie, 2014|Categorii: lansări și alte evenimente|Etichete: , |25 Comentarii

Aşa cred că a fost la lansarea de la Şt. O Iosif. Am fost leşinată de emoţie? Am fost. Am vreo clipă senzaţia că toate astea sunt reale? Nu am. De fapt,  venind spre muncă prin oraşul lins de ploaie, mă gîndeam că poate m-am ţicnit. Că poate sunt aşa de nebună că mi-am fabricat o realitate personală, care rulează exclusiv în mintea mea, pe care am populat-o cu personaje din viaţa reală, în care sunt eu scriitoare pe care o citesc zeci de mii de oameni pe net, am scos şi o carte despre care vorbesc minunat oameni cu scaun la cap şi şcoli înalte, unde fac lansări la care vin zeci de oameni care stau la coadă pentru autograful meu. Vă rog eu, dacă citiţi toate astea şi nu e nimic adevărat, internaţi-mă. Am luat-o răznuţa! Rău. Sedaţi-mă, legaţi-mă şi faceţi-mi duşuri reci. Şi terapie cu şocuri electrice.

E ca atunci cînd ai fost sărac lipit toată viaţa şi cîştigi la loto. Te ţăcăneşti. Unii se sinucid.

Eu am fost săracă cu duhul toată viaţa. Am scris pentru mine, nu am crezut nici eu în mine şi nici alţii. Am fost dură cu mine, critică, m-am flagelat. La fel au fost şi alţii. Nu au dat doi bani pe mine. Nu mai demult de doi ani în urmă o damă care mă detesta deşi nu mă cunoaşte îi zicea despre scrisul meu unui om pe care îl iubeam că textele mele sunt ieftine şi lipsite de consistenţă şi valoare, îngreţoşează.

Nu e modestie, e onestitate. Eu sunt răţuşca cea prostuţă, nu doar răţuşca cea urîtă  (genul de frumuseţe care excită doar măcelari, citez din aceeaşi damă). Cum să nu o iei razna şi să ţi se pară că te-ai trezit lebădă? De mine vorbesc oamenii ăştia acolo, în clip? Că scriu foarte bine? Vă puteţi imagina cum e să te trezeşti din femeie nesigură, care scrie pentru sine, autor care scrie foarte bine, cică? Nu, clar, sunt schizofrenică, de fapt acum nici nu scriu asta ci oi fi legată de vreun pat alb, sedată, imaginîndu-mi că scriu despre măreţul meu succes.

Hai, lebădo, e vremea pentru injecţii!

 

Despre autor:

Clickul pe care îl daţi e fierăstrăul cu care faceţi sternotomia mea. Îmi deschideţi pieptul şi umblaţi pe dinăuntru prin mine. Umblaţi uşor, rogu-vă, că mă doare. Nu atingeţi, nu zgămâiaţi, nu etichetaţi. Nu parcaţi pe aortă, nu scuipaţi. Nu vă urcaţi încălţaţi cu cizmele pline de noroi. Mulţumesc.

25 Comments

  1. smaranda 15 aprilie 2014 at 10:46 - Răspunde

    Eu sunt din categoria celor care te citesc. Si nu te cunosc. Si din lumea noastra, totul se vede minunat! E vremea sa te obisnuiesti cu castigul la Loto…E greu, da sigur vei trece peste:))))))

  2. Mario 15 aprilie 2014 at 11:00 - Răspunde

    Urata nu esti, si proasta nici atat. Trebuie sa ai mai multa incredere in tine si sa te mai si lasi dusa de val. Gresim cu totii, nimeni nu e perfect, iar imperfectiunile noastre ne fac ceea ce suntem : oameni.
    La urmatoarea lansare o sa ai mai putine emotii cu siguranta, hai ca te asteapta bucurestenii si restul tarii :D.

    • irida 15 aprilie 2014 at 11:04

      Sus, la treaba si bag-o pe urmatoarea, iesi din mirare, te pup.

  3. Mara 15 aprilie 2014 at 11:12 - Răspunde

    Ma bucur ca am putut fi ieri acolo, sa gust din emotia ta.Da, chiar radiai emotie si mi-ai transmis asta si cand am facut cunostinta, cand mi-ai semnat cartea.Cred ca fericirea de a-ti trai visul nu se compara cu nimic.Si mai cred ca meriti tot ce ti se intampla.
    (Pot sa ma las roasa de invidie putin?Pot, pot? 🙂 )

  4. Ioana 15 aprilie 2014 at 11:20 - Răspunde

    Nu-ți bate capul cu vânătorii de rățuște! Din bucla temporală de pe frontul de vest noi vedem numai lebăda…și zboru-i cu pene! Acum vorbesc în numele meu, dar, fără îndoială, și al altora din juru-mi….care se abțin cu greu să nu citească zilnic (sau măcar la 2 zile) articole pe aici, chiar dacă le-au mai citit. Iar cartea…o așteptăm ca pe pâinea caldă, dar, să fie clar, pâinea aia a bunicii, din cuptorul de cărămidă și lut, nu altceva 😀 Din câte știm, e pe drum…deci ne cunoaștem în curând și-n forma cea mai dragă, a mirosului de hârtie 🙂

    Și…fă un bine celor care văd doar lebăda…nu te opri din zboru-ți…schizofrenic :*

  5. bla 15 aprilie 2014 at 11:47 - Răspunde

    din categoria: ne dam lebede si ne zboara fulgii

  6. Barbu Marian 15 aprilie 2014 at 11:55 - Răspunde

    Mă bucur foarte mult.

  7. Bogdan Fottescu 15 aprilie 2014 at 12:59 - Răspunde

    🙂 Viata e o alternanta intrte real si oniric, iar mai nou, virtual…la baza oricarei realizari din real, sta oniricul. Acum traiesti aievea un vis frumos pe care-l ai de multi ani, BRAVO !!!
    Singura mare provocare cu tine insati e ca atunci cand vei constientiza ca oniricul a glisat in real, sa nu depasesti masura si sa ti-o iei in cap prea mult;un pic nu strica, chiar meriti !

  8. Cris M 15 aprilie 2014 at 13:27 - Răspunde

    Stii ca orice complex de superioritate e insotit de unul de inferioritate. Si alterneaza. Acum, cred ca nici Eliade nu avea o imagine de sine perfecta, dar barbat fiind, nu-si punea atatea probleme. Un om valoros, nu e un grandoman, un narcisist, un egocentrist. Cand investesti in tine prea mult, nu mai investesti in altii. Si atunci nu ti-ar mai scrie X si Y care nu te cunosc personal, nu vor nimic de la tine, nu au ce sa castige ca te lauda aici. Sau acolo. Mai ia un compliment din cand in cand! Deep down stii ca le meriti!

  9. Petronela 15 aprilie 2014 at 14:32 - Răspunde

    deci nu ştiţi niciun doctor bun… bineee! 🙂

  10. Rzone 15 aprilie 2014 at 14:37 - Răspunde

    Daca ai nevoie de socuri legata, ma ofer eu. Efectele sint nebanuite… 🙂

    • rzone 15 aprilie 2014 at 14:48

      Si am postat cam in acelasi timp. Asa ca declar ca nu posed cunostinte medicale.

  11. 3.14... 15 aprilie 2014 at 14:51 - Răspunde

    Da, e vremea pentru injectii! Cu fericire si recunostere.
    Iar terapia cu socuri electrice e deja un moft. E scump curentul… e mai ieftin cu curentul vietii.
    Felicitari pentru acele emotii intense!

  12. rzone 15 aprilie 2014 at 15:40 - Răspunde

    Daca e scump nu e moft, e trendy. Da nu-i problema, folosim energie verde.
    Moka!

  13. Sorinelu 15 aprilie 2014 at 22:56 - Răspunde

    Aidi, bre, macar dupe gitul ala gratios si tot ar trebui sa te dai putin lebada. Ca sustine un capsor declansator de tot felul de cinticele, asta va trebui sa te convinga in continuare publicul larg cetitoriu 🙂 Nu lasa modestia sa moare. Dar termin-o cu autoflagelarea, ai incredere in spiritul critic, pe care-l aplici intregului univers in care te balacesti, inclusiv tie. Aplica-ti si tie aceeasi empatie si acceptare pe care o aplici si „lacului” 🙂 La nebuni o sa ai timp s-ajungi, daca ti se urca toate astea la cap.

    • Petronela 16 aprilie 2014 at 07:42

      🙂 nu mai zic nimic, că iar se găseşte careva să mă îmi spuie cabotină.

  14. stefan 16 aprilie 2014 at 08:04 - Răspunde

    Sper ca nu se epuizeaza toate volumele pana ajung in Brasov. Succes Petronela!

  15. Laura 16 aprilie 2014 at 11:48 - Răspunde

    Felicitari, femeie! Iaca, visul tau a devenit realitate! Si cand iti spuneam in liceu ca o sa vina ziua in care o sa ma imbogatesc vanzand poeziile scrise de mana ta nu m-ai crezut! Dar vremurile alea s-au dus, si nici poezii scrise in original nu mai am, ti le-am dat demult! Bucura-te de succes si numai bine!

    • Petronela 16 aprilie 2014 at 12:32

      dintre toate felicitările pe care le-am primit, astea sunt cele mai faine. îţi mulţumesc. şi mai ales pentru că m-ai iertat, căci aşa simt din vorbele astea. mulţumesc, m-am gîndit mult la tine sperînd că eşti bine.

  16. mihaela 16 aprilie 2014 at 12:35 - Răspunde

    Tu zboară! Scrie şi oferă-ne ideile tale. Fă-ne părtaşi! Nu-ţi lipi vorbele răutăcioase pe suflet. Postul se răzbună, creştinul iartă iar deşteptul ignoră (cam asta îmi spun eu mereu). Fato, eşti deşteaptă! Să moară… proştii 🙂

    • Petronela 16 aprilie 2014 at 12:38

      :)) să nu moară, că ce ne-am face dacă am rămîne numai deştepţi?

  17. Laura 16 aprilie 2014 at 17:03 - Răspunde

    Draga mea, nu te-am iertat de tot, ca sa zic asa. Ai daramat ceva in ce credeam, dar am avut norocul sa intalnesc alti oameni minunati care m-au ajutat sa regasesc acel lucru pierdut. Acum nu sunt bine, dar o sa fiu! Mi-e dor de V. si de fete. Mai stii, poate o sa bem candva o cafea impreuna si o sa vorbim….

    Pana atunci, numai bine!

    • Petronela 16 aprilie 2014 at 23:36

      păi înseamnă că nu te-ai iertat nici pe tine de tot, că aşa funcţionează lucrurile astea. eu da, în ambele sensuri. cînd vei simţi tu, ştii unde mă găseşti. să fii bine!

  18. Alinka 16 aprilie 2014 at 22:45 - Răspunde

    Bravo!!!!nu te citesc de mult timp dar simt ca te cunosc de când lumea..

  19. O admiratoare 12 martie 2018 at 09:09 - Răspunde

    :)) esti fenomenala. este incredibil cat te poti subestima, uneori.
    mi te-ai plantat in suflet si infloresti in toate directiile, ca copacul de pe omoplatul tau. ce primavara e acolo, cu tine, ce de culori, de veselie, n-ai idee! multam, fata draga! meriti toate minunatiile, care ti se intampla…si parol, ca sunt cat se poate de reale. 😛

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: