A venit vremea să vă invit la teatru, așa cum vă promiteam. ,,Împreună„ a intrat în ultima săptămînă de lucru. Cea mai grea, din cîte înțeleg de la cei care asudă să îl pună pe picioare și să-l aducă în fața voastră. Am inima mică, cît un purice, în așteptarea premierei. Nu am văzut nicio repetiție. Ieri, regizoarea m-a întrebat dacă am inima tare, că din experiența ei, dramaturgii nu își revin din șoc trei zile după ce își văd personajele în viață.
Eu am încredere absolută în Mirela Bucur și trupa ei. Știu că spectacolul va fi extraordinar și că va scoate maximul posibil din personajele și textul meu. Ei, lor, le datorez faptul că piesa mea va vedea luminile scenei. Munca cea mare e a ei, nu a mea. Piesa s-a scris împreună cu ea, am mai lucrat la personaje chiar și după ce s-au apucat să monteze spectacolul. Tocmai de asta e o piesă vie. În caz că vă întrebați, e sută la sută ficțiune, nu are absolut nimic autobiografic.
Iată ce spune Mirela despre piesă, pe pagina de facebook a spectacolului, căreia vă invit să îi dați like aici în cazul în care vă interesează itinerariul lui, unde și cînd se va juca – probabil că în mai multe orașe, inclusiv București – dar și feedback, cronici sau orice altceva ține de el.
Acum un an citeam un text shareuit pe facebook. Se numea Crăciun de casieriță. Un bun prieten, actor, mi-a facilitat întîlnirea cu autoarea Petronela Rotar. Așa s-a născut piesa, de fapt. Împreună am construit ÎMPREUNĂ, text care și pe parcursul lucrului la scena a continuat să fie scris. O piesă vie ce m-a provocat, împreună cu patru actori talentați, să aduc în fața spectatorilor montarea de față.
,,Nu pot trăi fara tine” nu înseamnă neapărat ,, Te iubesc”. Alegem să ne traim propria existență ,, alături” de cei din jur, sau ,, depinzînd”, parazitîndu-le existența. E o chestiune de alegere a fiecăruia dintre noi. Iată tema generoasă de la care am pornit construcția scenică. Am lucrat ,, împreună” cu trupa teatrului Andrei Mureșanu (din Sf. Gheorghe, Covasna, n.a) împartășind mari emoții, sentimente, legate de propriile existențe. Aștept cu nerăbdare să simțim ,, împreună” trăirile personajelor, empatizînd cu destinele lor tragi-comice, asumîndu-ne cu sinceritate similitudinile. Mirela Bucur- regizorul spectacolului.
În teatru, mi se suflă, se spune căcat! înainte de premieră. Adică baftă. Felicitările vin după, dacă piesa va plăcea spectatorilor. Iar atunci cînd va plăcea, felicitările le vor merita regizorul și actorii, nu eu. Le mulțumesc din suflet Mirelei și celor patru actori pentru munca lor, pentru că mi-au dat șansa să îmi văd piesa urcată pe scenă.
Pe 18 noiembrie, la ora 19.00, va avea loc premiera, la teatrul Andrei Mureșanu, unde se joacă cu casa închisă, înțeleg. Pe 29 noiembrie se va juca la Brașov, la Reduta, vor fi două spectacole, voi anunța cînd anume se pun biletele în vînzare.
In Bucuresti se va juca?
da, cel mai probabil in ianuarie. 🙂
ah, scuze, am recitit textul….in el spune ca da…
multumesc, abia astept!
Saptamana trecuta cautam sa merg la teatru. la ce teatru va fi?
Dacă de Bucureşti întrebi, habar nu am acum. Nu eu decid, ci cei care pun spectacolul. Voi anunţa însă aici, deci stay tuned. 🙂
Sigur piesa e un deliciu!!!!! Este prima scriitură pe care am citit-o din blogul tău. M-am râs de n-am mai putut , m-am tăvălit pe jos, pe sus și am început să văd cu alți ochi madamele (nu neapărat!) casierițe care-i țin în spate pe Mișii intelectuali cu mă-sele din dotare. Așteptăm piesa și la malul mării…indiferent de anotimp!
Ala a fost doar un punct de plecare. Piesa e mult mai complexa, personajele nici macar nu se mai numesc asa, e o intreaga poveste acolo, despre iubire, sacrificiu, alienare si singuratate. Si alegeri de viata.
Sa fie intr-un ceas bun! Si in Bucuresti, te asteptam la premiera! Sa te felicitam pe viu!
Petronela, ma bucur enorm pentru tot ceea ce faci…! Succes ! si mai ales o bucatica mica de fericire sa ai, daca nu una intreaga…! 🙂 🙁
mulţumesc, Adrian, te aştept la spectacol. din fericire, oricine îşi va putea permite, e 15 lei biletul, deh, teatru de stat.
vom veni cu siguranta la spectacol!Mult SUCCES in continuare
Dar la Cluj? Cand sa il asteptam?
deciziile sunt la cei de la teatru, nu la mine. eu doar am scris-o.
of, mi-e ciuda ca nu o pot vedea.
felicitari, Petra! sunt sigura ca a iesit misto, ca tine.