facebook cu năbădăi

29

Înainte vreme era mult mai simplu să te cerți. Vă pizduiați acasă, plecați la serviciu și aia era, nu avea cum escalada conflictul că nu erau nici telefoane mobile cu sms nelimitat, nici internet pe telefon și la serviciu, nici facebook, pînă seara ți se făcea dor și îți trecea, sau măcar aveai timp să chibzuiești în liniște și să iei o decizie corectă.

Acum, pînă să ajungi la muncă, ai primit deja 3 sms-uri și 2 mesaje pe WhatsApp, 3 offline-uri pe Messenger și un cîrnat de explicații sau acuze pe facebook. Pas de mai gîndește limpede în condiții de bombardament, cu ghiulelele șfichiuindu-ți creierii.

Ai fi zis că în epoca comunicării pe toate canalele gîndite și negîndite, oamenii vor fi mai înțelepți și se vor spune mai mult, vor verbaliza și se vor înțelege. Aș. Ne-am alienat de tot, suntem mai praf decît oricînd.

Altfel, certurile pe net se desfășoară cam ca alea acasă, numai că sunt pe silențios și poate e mai bine, că nu îți bat vecinii în țeavă și nici nu aude toată scara ce invective folosiți atunci cînd v-o dați la gioale. În loc să te închizi în baie, trîntind ușa de să sară din țîțîni și vecinul de deasupra de pe closet, dai sign out în mijlocul conversației, jmaf, de rămîne interlocutorul cu replica netrimisă, în buricul degetelor. Dacă te ține, îi dai și block, de nu mai ajunge la tine nimic din ce are de zis, îi arăți tu lui cine are c0aiele în relație. Cine dă primul block, ăla e cel mai șmecher, are ultimul cuvînt. Celălalt te poate suna, dar mai bine nu o face, că dacă l-ai blocat să nu îți scrie, sigur nu o să îi răspunzi la telefon, dar îți poate trimite un sms, că pe ăla precis o să îl citești, fiind genul pe care îl ucide curiozitatea ca pe melc. Apoi aștepți, să vezi dacă cedează primul. Într-o oră maximum, uiți de la ce te-ai luat, îți amintești doar că i-ai dat sau ți-a dat block și ți-a zis să te duci în vorba aia cu figurile tale cu tot și că nu îți mai vorbește și nici nu poți vedea dacă a postat ceva semnificativ, de jale și ruptură. Și decizi să îi dai unblock. Drăguțul de feisbuc te întreabă, suav, ești sigur că îl deblochezi deja, că abia ce îl blocași, au ești genul ăla de tîmpit care dă block la nervi și apoi regretă? Recunosc, sunt genul ăla, bifezi tu la tîmpit, bine, ai de grijă, îți mai zice amabilul de Fb, că dacă te iau iar dracii ăi mari nu îl mai poți bloca la loc vreme de 48 de ore, îți menții declarația, mi-o mențin, lua-te-ar naibii de atotștiutor, bineeee, zice feisbuc, și pac, ai ieșit la lumină și începi să spionezi. Mai dai un like, îți mai faci de treabă cît să observe blocatul că l-ai deblocat și e liber să își ceară scuze în genunchi și că ești dispus să îl ierți și să îi ceri prietenia. Din nou. A șasea oară luna asta. E tot ca în viața reală, cam ca în sufragerie sau în bucătărie, așa, după ce ieși din baie unde ai stat închisă o oră și ai suferit și nu ai răspuns la bătăile și chemările insistente. Și apari cu machiajul curs și o lacrimă jucînd încă în ochiul de capreolus capreolus, cu privirea tristă și fixă, mută și încremenită precum o stană de piatră și treci pe lîngă el ca și cum nu ar exista, emasculîndu-l și reducîndu-l la nimic, nici cît de o mobilă nu-i acorzi atenție, că și de aia te ferești să nu dai peste ea. Iar în fața aragazului scapi un suspin din băierile inimii așa, un suspin care încorporează toată suferința femeilor lumii, de la Eva încoace, iar el se înduioșează și vine și își cere scuze, dar tu nu cedezi așa ușor, mai suspini un pic, mai suferi pînă capitulezi. Iar îmbrățișatul cu muci de după ține loc de add friend.

Eu una sunt nasoală rău cînd mă cert. Și am acționat mereu și online și offline, că sunt impulsivă. Am aruncat și schiurile domnului de la etajul 7, dacă a fost pînă-ntr-acolo și, recunosc, sunt o penibilă care și-a tranșat relațiile și pe net. Am dat unfriend și block propriului iubit/soț și încă în mod repetat. Sunt o penibilă în serie, nu una în mod accidental, să se consemneze, domnule judecător. Și cînd ne-am împăcat, i-am cerut sau i-am dat iar prietenia, jenîndu-mă de ridicolul situației apărute pe ziduleț, că Petronela is now friend cu Propriul Iubit/Soț. Hai lasă-mă, pe bune?!

Abonează-te
Notificare pentru
guest

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

29 Comments
Oldest
Newest Most Voted
Inline Feedbacks
View all comments
Van den Aar
Van den Aar
19 martie 2014 12:23

Savuros text! 🙂

mihai brad
mihai brad
19 martie 2014 13:36

test

lorena
19 martie 2014 13:52

Mare dreptate ai. Posibilitatea de a continua cearta online, telefonic, prin SMS, etc., nu e un lucru bun.

Mihaela
Mihaela
19 martie 2014 13:53

Idem !!! :))))

no name no identity
no name no identity
19 martie 2014 15:01

Pf… cunosc situatia aceasta, nu prea face bine dar asa suntem noi.
Citind prin posturile tale e lesne de inteles ca sexul reozlva multe probleme, oare astfel de probleme le-ar rezolva? si inca cu success sau nu ? stiu ca la nervi nu ii arde nimenui de o tavaleala, dar cine stie….sau nu ?

Roxana
Roxana
19 martie 2014 16:01

Amuzant si adevarat 🙂

george
george
19 martie 2014 16:20

abia acum ma linistesc. cica n-ai feisbuc nu existi, si eu nu exist, dar dupa ce am citit ce ai scris mai sus, mai bine ma p….iesc in direct decat electronic.

Rzone
Rzone
19 martie 2014 17:36

Interesant…
N-am patit d-astea cu block. O singura data o stimata m-a facut „unfriend”, pentru ca, nu stiu de ce, a crezut ca dupa ce-mi da add+citeva mesaje, urmeaza 100 de ani de iubire pasionala. Pina nu mi-a dat add din nou nici nu m-am prins 🙂
Da de unde stii tu cum era „inainte” ?

Rzone
Rzone
20 martie 2014 08:16
Reply to  Petronela

Pe mine m-ai pacalit 🙂

Attilla
Attilla
20 martie 2014 10:21
Reply to  Petronela

BUhahahahahahhhahha….buna asta

Kyoteea
19 martie 2014 18:08

huh. cumva, nici eu nu stiu cum, sunt genul care se abtine. pe principiul daca il ignor il doare mai tare decat daca i-as zice una fierbinte…am ajuns si euin sfarsit la stadiul asta si sunt tare mandra ca nu mai pizduiesc. doar in gand! dar acolo…el nu stie. hahahah:D

Mario
Mario
19 martie 2014 18:30

De cand m-am certat cu nevasta m-a sters de la prieteni de pe Facebook. Deci nu esti singura 🙂 .

Rzone
Rzone
20 martie 2014 08:25

Mergem inainte ca inainte era mai bine….
Acu vin eu serios si zic ca e mai ok cu astea. Ca ai ocazia (si ma refer in special la gagici – sau cui nu-i place – doamne) sa mai refulezi din chestii. O sugestie pe zid, un sms daca ai curaj. Mai sar si prietenele si te mingiie pe cap. Sau te iau la misto, depinde ce prietene ai 🙂 Pentru masculi e mai complicat ca trebe sa stea cu geana pe fb (eu n-o prea fac)
So, ladiez and gentleman, iuz za technology!

Geopa
20 martie 2014 15:45

Exact cam asa erau doi romani din Viena care s-au dezprietenit si imprietenit de cateva zeci de ori de era rasul curcilor. Si-au mutat pizduiala pe Facebook, cu blocari, cu sters poze facute impreuna, cu urcat pozele la loc, cu aruncat noaptea in strada, cu cules de pe strada…. si tot asa. Dupa un an s-au casatorit. :)))

big john
big john
23 mai 2014 11:31

eu ma cert in stil clasic cu nevasta, nu are cont pe facebook….:D

Dan Popescu
Dan Popescu
18 iunie 2014 21:36

Genial articolul si punctat cu mare finete.Acum daca tot si spus faza cu aruncatul skiurilor ne spui ceva si de victimele colaterale.S-a lasat de ski instant ca nu cred ca dupa un jump de la etajul 7 mai erau bune de ceva.

Ninik
Ninik
24 iunie 2014 10:45

Foarte frumos (de)scris!Simplu,direct,vorbele curg firesc,de cand lumea parca.
Btw,si eu procedez exact la fel,idem si asisderea:)Acum presupun ca am o scuza,ca sunt o victima a hormonilor la premenopauza,dar privind retroactiv am fost si mai si!Asa si trebuie,cine ne place,ne place mai ales asa,pline de neprevazut frumos.Bafta in toate!

adriana
adriana
12 iulie 2014 02:41

He, he, am facut de astea cu fostul meu prieten si virtual, si real. 🙂 Ce de injuraturi si insulte pe e-mail, si ce de blocari pe FB, cu impacari si deblocari aferente! Nu i-am aruncat nimic pe geam, dar si-a luat vreo doua palme si o geanta in cap. Amor mare, ce mai! A mers vreun an, dupa care ne-am despartit. Am ramas „prieteni” pe FB pana intr-o zi in care a postat ca nu intelege de ce toate „fostele” folosesc numele de familie cand vorbesc despre el. Am raspuns ca asta se intampla deoarece e un sot si… Citește mai mult

O admiratoare
O admiratoare
11 martie 2018 14:10

:)) iar m-a bufnit un ras plin de drag. esti fenomenala, femeie! :))