soare

a doua vară

e minunat să te bată soarele în cap cînd te preumbli pe stradă să iei în faţă, neprotejat, toate razele lui UV e minunat să inspiri gazele de eşapament tehnologia e minunată, progresul, evoluţia sunt minunate picioarele groase ale femeilor tinere hainele lor mult prea strîmte obrajii lor îmbujoraţi, limbile lor asudate, gata să se împletească, să se împerecheze e minunat începutul de vară cu mercur retrograd cînd economia se prăbușește și rămîi fără job sub cerul albastru ca alcoolul sanitar Mona și soarele aspru de iunie crede-mă cînd îţi spun că e mişto sunt minunate prohaburile umflate ale bărbaţilor ca niște coconi ca niște omizi gata să eclateze, să se transforme în fluturi e minunat aerul galben-verzui din jurul lor în vara asta picioarele groase vor întîlni viermii de mătase se vor deschide, îi vor înghiți prematur, sub soarele aspru de iunie crede-mă totul e minunat preaminunat pînă şi faptul că în secolul ăsta poeţii încă mor de foame și poezia nu a salvat pe nimeni   * acest text face parte din volumul Efectul pervers în curs de apariție la editura Herg Benet

De | 2017-08-14T16:08:21+00:00 5 iunie, 2015|Categorii: de prin cărțile mele|Etichete: , , |2 Comentarii

poveşti greceşti

Cele mai frumoase vacanţe ale mele au fost alea în care am fost singură. Singură. Am împachetat şi am plecat. Uneori aproape, alteori departe, pînă dincolo de ocean. În urmă cu 8 ani m-am înamorat de Grecia. Bine, mint. Cu 9, cînd un bărbat de care eram nespus de îndrăgostită a fugit cu mine până acolo, mi-a relevat-o scurt şi m-a lăsat cu ochii în soarele mediteranean. Un an mai tîrziu, am decis să plec singură, la îndemnul terapeutei mele, să o regăsesc şi să mă regăsesc. Mi-au reuşit impecabil ambele intenţii,  credeam, deşi acum cînd recitesc ce scriam atunci îmi vine să mă iau singură în braţe, într-atît de vulnerabilă îmi pare femeiuşca ce a scris cuvintele alea stîngace.  Din vacanţa aia am o amintire hazlie şi duioasă, în acelaşi timp, o poveste despre cum am pus eu umărul la desăvîrşirea unui tînăr macedonean din Skopje care o să mă ţină minte toată viaţa lui. Povestea o găsiţi aici, click. Nu am scris atunci despre asta, prea preocupată să mă sondez cum eram. Atît mi-a rămas negru pe alb, de acum 8 ani. (jurnal, aprilie 2006) Elada. Sithonia. Akti Elia. Kalimera, mă salută în fiecare dimineaţă chelnerii, în restaurantul [...]

De | 2017-09-30T14:32:33+00:00 27 februarie, 2014|Categorii: de prin cărțile mele|Etichete: , , , |17 Comentarii

mulţumesc, primăvară

ai venit, exact aşa cum mi-ai promis. te-ai lăbărţat peste tot în terasa mea. nu e bai, e mare destul, te poţi lăfăi în voie. îţi împrumut şezlongul oranj. sau poţi sta pe fotoliul meu să îţi bei cafeaua, îl iau eu pe celălalt, din dreapta măsuţei. cum ai venit m-am şi apucat să deretic, am plantat şi flori, multe flori. de nu-mă-uita, să vii şi la anul. şi garoafe japoneze şi dalii şi margarete. şi trandafiri galbeni. şi mîna Maicii Domnului. mai încolo o să pun şi levănţică, să vezi ce frumos o să miroasă terasa noastră. tu să te ocupi să înverzeşti văile, împrejur. să înfloreşti teii şi salcîmii, să mă ameţească iar miresmele cînd ies dimineaţa, buimacă, să îmi beau cafeaua învelită în soare. să le dai glas mierlelor şi cintezoilor. tare fericită m-ai făcut, primăvară. mulţumesc.

De | 2017-08-16T16:03:03+00:00 17 aprilie, 2013|Categorii: bucăți din mine|Etichete: , , , |1 comentariu