proteste

cu copiii în stradă

Aseară am mărșăluit pe străzi alături de o familie cu doi copii mici, pe care părinții îi purtau în mănduci. Unul, bebeluș, celelălat suficient de mare încît să strige: hoții, hoții! Mai devreme, la prefectură, alți doi părinți de copii îi țineau pe umeri, iar cei mici scandau entuziasmați. Un prieten, poet, era și el cu copilul micuț tare, tot în port-bebe. Mai încolo, un grup de adolescenți cu skate-uri, iar pe unul scria: eu nu sunt golan, dar voi sunteți hoți! Copiii mei au participat, nu o dată, la proteste. Ieri, fie-mea m-a sunat de la Londra să o țin la curent cu ce se întîmplă în țară, cum merg protestele. În paralel, văd și aud peste tot opinii despre descreierații de părinți care își scot copiii în ger și îi pun în pericol la proteste, cum să scoți copilul în frig, cum să-l duci în stradă, păi ce, copilul ăla care strigă ce strigă părinții are minte să judece, nu cumva copiază doar ce fac părinții? Breaking news, people, copiii oricum cu asta se ocupă: copiază ce văd la părinți. Totul. Copilul vine pe lume tabula rasa, fără să știe nimic despre lume, fără convingeri proprii, fără preconcepții. [...]

De | 2017-10-11T23:39:48+00:00 3 februarie, 2017|Categorii: opinii și adevăruri subiective|Etichete: , , , |7 Comentarii

Scrisoare către ţara mea

Îţi scriu cum i-aş scrie iubitului meu, căci relaţia cu ţara ta e o relaţie de iubire dar şi de alegere. Pentru că am ales până acum să rămîn cu tine, când alţii te-au părăsit şi au găsit alta mai bună. Şi mai cred că am ales să mă nasc aici şi nu în altă parte, pentru că noi două aveam un destin de dus împreună. Dar am ajuns într-un punct în care simt că relaţia noastră se destramă, ţara mea dragă. O aud cum horcăie, cum îşi dă duhul. Iar pe tine te detectez indiferentă, în timp ce eu lupt să o salvez. Lupt în stradă pentru tine, România mea, copiii mei luptă în stradă pentru tine, prietenii mei luptă în stradă pentru tine, iar tu te uiţi blazată la lupta noastră. Uneori, râzi de noi. Îmi spui, şi atunci când o faci capeţi vocea unor oameni din jurul meu, că locul meu, în particular şi al femeilor, în general, e la cratiţă. Că să fii în locul bărbatului meu, mi-ai arăta tu mie proteste. Că aşa educaţie le dau copiilor mei, care mi-au moştenit combinaţia cromozomială şi vor trăi într-o lume machistă. Păi, da. Aşa educaţie le dau fetelor [...]

De | 2017-08-16T16:20:26+00:00 17 octombrie, 2013|Categorii: opinii și adevăruri subiective|Etichete: , , , |24 Comentarii