fbpx
sâmbătă, 15 decembrie, 2018

Etichetă: poezie

dimineți cu Nora

Ne luăm micul dejun împreună, Nora Iuga și cu mine. Nu am mai văzut-o niciodată pînă acum și mă miră și fascinează vitalitatea și feminitatea ei. Îmi spune că are 86 de ani cu cochetăria cu care spun eu că am aproape 40, cu conștiența faptului că nu arată, că nu se vede, că nu se simte. Poartă niște...

poezia trecînd

Angela Marinescu trece pe trotuar (știu sigur că e ea deși n-am întîlnit-o niciodată) se oprește în fața unei simigerii.  Privește vitrina, nu cumpără nimic, trece mai departe. Pe cap are o șapcă neagră, iar dedesubt, un șal mov care-i atîrnă fermecător pe sub șapcă, pe umeri și pe spate eu stau în mașină și o privesc. Îi privesc cearcănele de sub ochi, căutătura pierdută, tristă, fusta dantelată...

a doua vară

e minunat să te bată soarele în cap cînd te preumbli pe stradă să iei în față, neprotejat, toate razele lui UV e minunat să inspiri gazele de eșapament tehnologia e minunată, progresul, evoluția sunt minunate picioarele groase ale femeilor tinere hainele lor mult prea strîmte obrajii lor îmbujorați, limbile lor asudate, gata să se împletească, să se împerecheze e minunat începutul de vară cu mercur...

20 years later

Aseară am primit 3 fotografii de la o cititoare întoarsă în țară, care a terminat același liceu cu mine. Eram în pat, așa că le-am văzut pe telefon, una din ele era întoarsă cu susul în jos. La prima deslușire mi-am dat seama că e ceva scris, mi-am zis că poate e vreo pagină din prima mea carte, care...

toarnă-ți cărți în cap! #NiceBooksChallenge

Iulian Tănase a inițiat o campanie foarte mișto, #NiceBooksChallenge : „Toarnă-ți cărți în cap!“. Un happening care vine ca o reabilitare a icebucketului care la noi, în România, a intrat în zona de kitsch și derizoriu. Și care vrea să spună că o să donez 6 exemplare din cartea mea cui o să dorească, vă înscrieți aici, pe pagina...

mai dă-mi un anotimp, un an, un timp

mai dă-mi două șanse și o brumă de zile să îți demonstrez că oamenii se pot schimba în cîteva ore oamenii nu se schimbă, îți zic. paradigmele, doar. mai dă-mi un anotimp, un an, un timp, timpul lucrează mereu în favoarea mea, lucrurile se vor așeza, vei vedea. pentru mine nu se așază niciodată, îți zic iar tu nu ai citit Nichita, îl confunzi...

hani,

e aer de primăvară și totuși nu e. se făcuse cald înăbușitor în cameră, se moleșiseră lalelele pe perete. și sînul drept se moleșise, copt și leneș. ai deschis ușa înspre un afară umed. presimțeam în stropii mici, pe sticla terasei, anotimpul-cocon care va crește în mine. și o să port rochii albe, lungi și învolburate peste pielea țigănoasă. unghii vineții,...

(hani,)

aici nu se întîmplă nimic. nici wallpaper-ul nu mai e la fel de alb. se scutură copacii de zăpezi, ca de o amintire. aici nu se întîmplă nimic. cearșafurile rămân neatinse, în pudoarea lor pepit. picioarele mele nedesfăcute, grăbit. buzele și sfîrcurile nesfîrtecate. somnul și sînul meu nemîngîiate. parcă nici iarna nu a venit cu adevărat, cutremurul nu s-a simțit. nicio dramă nu...

(hani,)

pot fi beată de tine și demențial de trează totuși. îți pot simți fiecare mișcare înăuntrul meu și pot prevedea, în același timp, sfîrșitul în fiecare detaliu intim. există viață după mine. e o afirmație. una zdravănă și irefutabilă, ca posteriorul Aliciei Keys. sunt sfîrșituri cinematografice, hani. finaluri dramatice. niciodată ei, totdeauna ea. știai că dacă pui inserturi de două...

o să mă știi de undeva

cosmeticiana mea epilează toată ziua fofoloance de dimineața și pînă se-noptează epilează fofoloance și subrațuri picioare și mîini și mustăți   toți banii pe care îi face îi trimite în Germania fiului ei care dansează și care a trecut de mult de vîrsta la care ar fi trebuit să se întrețină singur cosmeticiana mea stă toată ziua cu nasul în fofoloance și subrațuri și toți banii-i trimite fiului ei în Germania iar pentru...

SOCIAL

37,967FaniÎmi place
5,500UrmăritoriUrmărește

POPULARE

RECOMANDATE