defecte

hibe (self-diving)

Cum spuneam, mă simt adesea o impostoare. Încerc să nu mă sulimenesc, să nu pozez în altceva decît sunt, dar cînd primesc mesaje în care mi se spune cît sunt de minunată, de perfectă, mirobolantă şi extraordinară mă apucă toţi dracii pe mine. Nu sunt deloc aşa! Sunt plină de defecte! Cîndva un bărbat care mă iubea mi-a zis că am toate calităţile şi toate defectele! Aşa e, am multe hibe. Pe toate! Şi m-am decis să mă autodau în gît! Aşadar, pornim, puneţi-vă centurile de siguranţă. Dacă simţiţi nevoia să închideţi şi să fugiţi, nu vă speriaţi, e normal, dacă nu mai reveniţi niciodată, voi înţelege. Nu sunt deloc o mamă aşa de bună precum par din chestiile pe care le scriu. De fapt, am momente în care cred că sunt cea mai naşpa mamă din partea asta de galaxie. Nu mi-am înţeles copiii mereu, am fost over-protective, am reacţionat prost cînd fie-mea cea mare a luat-o razna, nu am ştiut să le arăt mereu că le iubesc orice ar fi, m-am speriat şi am fost o mamă de tot rahatul în cîteva situaţii clare, le-am spus că m-am sacrificat pentru ele, le-am reproşat uneori nefericirea mea. Pe scurt, [...]

De |2017-08-16T16:10:33+00:004 februarie, 2014|Categorii: bucăți din mine|Etichete: , , |137 Comentarii

curăţenie generală (defect: invidie)

(Uneori mă simt ca o impostoare. Cei mai mulţi mă cred mai bună decît sunt. Sau mai rea. Şi mie îmi place să cred că sunt mai bună decît sunt. Apoi, deodată, mă surprind capabilă de cîte un gest pe care îl dispreţuiesc şi mi se face o silă imensă de mine.) După ce reuşeşti să te împaci cu tine însăţi, cel mai mult trebuie să te cauţi de invidie. Adînc, în toate buzunarele. Cînd crezi că te-ai scuturat bine, mai găseşti două grame pe fundul unei genţi nepurtate de multă vreme. Iar invidia e o maia care creşte de la sine. Cînd afară sunt -20 de grade, geamul terasei e înflorit de gheaţă chiar şi la 12 amiaza, iar tu zaci în pat, convalescentă, te saturi de filme, de cărţi, dar mai ales de tine. Cel mai tare de tine, asta e. Te uiţi în toate cotloanele, mai dai în cîte un ungher de ceva ce îţi displace… e ca la curăţenia generală. Peste tot găseşti ceva ce-l credeai pierdut sau uitat, pentru totdeauna. Dă bine cu cîrpa. Uite. Vezi dispreţul ăsta disimulat pentru domnişoara blondă, piţipoancă? E invidie. Dintre cele mai veninoase, care te otrăveşte miligram cu miligram, [...]

De |2017-08-16T16:11:47+00:0031 ianuarie, 2014|Categorii: opinii și adevăruri subiective|Etichete: , , |17 Comentarii