jurnal, ianuarie 2010
după miezul nopții, în patul mare am găsit ghemotocul mic. profitase de plecarea mea să adoarmă la mine. era caldă și dulce și abia împlinise 10 ani. mi-a trecut brațele pe după gît și m-a strîns tare. am adormit plîngînd mut. din întuneric au descins demonii și mi s-au insinuat în somn. coșmar, plîns, coșmar, plîns, coșmar. m-am sufocat în somn ca atunci cînd eram mică. o neputință densă, înfricoșătoare, de netrecut. vis în vis, coșmar în coșmar, picture in picture.
mă trezesc tot mai obosită, tot mai sfîrșită. nu știu de unde să îmi încep zilele, diminețile. tăcerea. determinarea. atacurile de panică.
și iar tăcerea, tot mai deasă, tot mai aproape, cu fiecare oră în care nimic nu vine, nimic nu pleacă, niciun cuvînt. e ca și cum ai fi tăiat cordonul ombilical, iar locul doare, rană vie și supurîndă, pulsează, pulsează, pulsează.
azi-noapte, după mai mult feluri de calmante și somnifere, în timp ce chemam somnul cu disperare, am înțeles că voi îmbătrîni și muri singură. singură.
așa cum am trecut și pînă acum prin viață. arar, cîte un neterminat mi-a promis/jurat că nu o să lase să se întîmple asta. apoi gena lașității a răzbit, iar el a fugit în brațele vreuneia care să nu îl facă se se simtă mic, în comparație. în fața căreia să se simtă mai mult bărbat.
din bărbații pe care i-am iubit, doi m-au părăsit preventiv, ca nu cumva să îi fac să sufere. nu, nu exista vreun indiciu, în caz că te întrebi. îi iubeam la sufocare.
unul a murit. un altul a decis că e mai bine să sufăr eu, că sunt mai puternică decît cealaltă femeie din viața lui.
aveau 27, 24, 30, 40 de ani. deci nu vîrsta era problema. restul, la care doar am ținut, m-au mințit și m-au hărțuit pentru că li se părea că sunt prea frumoasă ca să nu îi înșel. gelozii îngrozitoare, la limita patologicului, care mi-au ros din suflet ca niște carii.
am să mor singură.
mă întreba cîndva: hani, de ce ți-e așa de frică de singurătate? pentru că o trăiesc. pentru că mușcă din mine ca o hienă dintr-un cadavru.
așa că puneți-vă tenișii de firmă și călcați-mi sufletul mai departe. urmă peste urmă peste urmă, nici nu se mai vede a cui a fost ultima, vă puteți ascunde așa de ușor.
nu vreau să mă respecte nimeni ca om, vreau să fiu respectată ca femeie. sunt femeie, pentru Dumnezeu, cu nevoi de femeie, cu suflet de femeie.
singură.
am să îmbătrînesc și am să mor singură.
pedeapsă că sunt prea mișto, cum spunea(ț)i. nu e voie să fii așa de mișto. ori mimezi, ori nu exiști. ori rămîi singură, așa îți trebe. unde contorizezi muile? alea pe care ți le dai singură? aa?! le pui la fapte bune, eco? la pomeni? uite, dragă, eu nu am prea dat acatiste, dar mi-am facut pomană cu retarzii. i-am luat acasă, i-am spalat, le-am dat să mănînce, i-am iubit la ceas de seară. la schimb, i-am lasat sa ma mintă fără de hal, să mă hărțuiască, să mă jignească, să mă minta încă puțin. iar la final, au hotarat ca eu sunt Vera, iar ei niște victimi inocenți, ce bine că au scăpat, ce bine, ce bine. desigur, ăsta e un fel de viol, dar pizdelor le place sa fie violate, asta cred toate penisurile din lume.
iar apoi, cred că o să ajung în rai.
***
E foarte ciudat…barbatii vor femeie misto langa ei, sa aiba picioare trasnet, sa zambeasca ametitor, sa fie desteapta, sa fie…sa fie….le place la inceput cand intorc capul altii dupa ei (ca si cuplu, dupa ea, de fapt ca femeie altii pe strada), dar mai apoi li se cuibareste frica in suflet, daca vrea sa plece la altul, daca vine altul si mi-o cucereste……nu pleca si nu vine altul daca tu chiar o pretuiesti asa cu a fost ea la inceput …..misto……nu-i face colivie, las-o sa fie libera asa cum ai cunoscut-o, nu-i ingradi nimic, sub pretextul ca o iubesti….astea sunt… Citește mai mult
Sunt un barbat pe care viata l’a purtat pe culmile cele mai inalte sau din contra, legat cu ghiulele de picioare jos, la bordura. Ca pe ultima curva de tractir. Avantajul meu a fost c’am stapanit cat de cat cuvantul, arta oratoriei. Am fost mereu capabil sa dau din gura cat sa atrag atentia, cat sa fac lumea sa fie atenta. Asta este motivul pentru care pot spune ca’mi pot permite o parere pertinenta vis a vis de acest articol, despre subiectul lui mai precis. Barbatul e un copil mare. Punct. Indiferent de ce’i oferi, o sa vada undeva o… Citește mai mult
vorbesti prostii, Fratila. hai cu sensibilitatea.
Fratila, nu esti Radu F.deghizat? Atatea clisee pe centimetru patrat doar la el am mai vazut.
pfoaaaa…in ce epoca traiesti,Fratila???….
mmmm
2010
era sa ma pacalesti
Stiu ca suna dur, dar nu o lua ca pe o insulta ca nu este. Singuratatea e o binecuvantare pentru cei puternici si independenti, numai neputinciosii simt nevoia de a se agata de altii, pentru ca nu reusesc sa isi umple viata si sa si-o faca interesanta. Cred ca femeile ar trebui sa isi schimbe optica asupra lucrurilor, si mai ales asupra lor insesi ca persoane intregi. Cand o sa se accepte asa cum sunt si o sa se simta bine cu persoana lor si in compania lor, atunci nu or sa vada singuratatea ca pe ceva rau. Dar daca… Citește mai mult
Touche !
Dar pentru a intelege beneficiile de pe urma ale singuratatii, trebuie sa o fi trait in toate angoasele ei. Eu cred ca singuratatea iti purifica spiritul, te inalta. Asta doar daca esti puternic si reusesti sa treci prin toate purgatoriile ce ti le asterne in fata. Multi de aceea o si urasc si incearca obsesiv-compulsiv sa scape prin orice mijloace de ea. In singuratate ai timp sa gandesti, sa te (re)descoperi, de multe ori ti se releva ceea ce nu-ti place despre tine si atunci intervine negarea, frica, ooooo, nu, nu sunt eu ala !!
Ana-Maria si Ramona nu o luati ca pe o insulta, dar sunteti proaste. Singuratatea autoimpusa de care vorbiti voi e lasitate pura. Singuratatea ca rezultat al incercarilor repetate, e in schimb dovada a curajului. E ca o cicatrice de razboi. Singuratatea e calea sigura, usoara in viata, pentru ca e mai usor sa-ti accepti raul pe care ti-l faci singur, decat pe cel facut de altul.
Nu sunt proasta, doar ma prefac ca sa dau bine la public. N-am sustinut ca singuratatea (cel putin a mea) a fost autoimpusa. Sunt un om, o femeie care cauta dragostea si fericirea in toate formele ei. Ceea ce am scris mai sus sunt niste reflectii ale mele personale, in urma unor episoade de singuratate si care pe mine m-au ajutat foarte mult. De ceva vreme, merg pe principiul „Mai bine singur decat prost acompaniat.” Asta nu inseamna ca imi impun ceva, ci las sa vina totul de la sine, degajat. Singura diferenta este ca nu ma (mai) agat ca… Citește mai mult
E grea dependenta de oameni…nu se trateaza, iar ranile dor, ustura, supureaza, se redeschid, pentru ca oamenii mereu vor gresi, ne vor dezamagi, s.a.m.d., chiar daca tu ai fost om si le-ai dat toata, pe tava.
In principiu (Teorie) sunt de acord cu ce zice Ana-Maria, insa… realitatea ne dovedeste ca sunt extrem de putini cei care reusesc sa traiasca singuri(relativ) si sa fie cit de cit multumiti de viata lor. Cei care pot sa zicem ca sunt niste fiinte superioare majoritatii, care isi gasesc un scop, o indeletnicire si se simt bine cu ei insisi. Pe masura ce imbatrineste omul devine tot mai fragil din toate punctele de vedere si la un moment dat clacheaza, adica are nevoie de ajutor. Femeile mai mult ca barbatii simt nevoia protectiei, a unei sigurante pe care ti-o da… Citește mai mult
Intr-adevar, femeile simt nevoia de protectie mult mai stringent. Dar nu simt nevoia sa fie batute, jignite, folosite, inselate. Iar siguranta financiara in cuplu (oferita de el) nu este de ajuns. S-au mai schimbat vremurile de acum 100-200 ani cand femeia erai obligata de societate sa ramana langa mascul, indiferent de conditii, doar pentru ca a procreat si nu are resurse.
Multi dintre barbati nu stiu cum sa se descurce cu aceste noi trasaturi ale femeii moderne, prin urmare isi arata barbatia exact pe dos fata de cum ar trebui. Si pe urma sustin ca femeile sunt curve si materialiste.
Sunt mult prea putini barbati care ar face fata la acest gen de femeie si frumoasa si desteapta…daca mai are si o viata complicata(gen 2 copii cum e cazul tau)…se poate intelege de ce fug ‘preventiv’…ar trebui sa aiba mult prea mult curaj…o astfel de femeie este dorita de multi barbati, admirata de multe femei…unde mai pui ca s-ar pune si cu gura lumii ca doar are copiii.. Gena ‘lasitatii’ apare mai ales daca acesti barbati au si pe cineva care-i asteapta acasa. Genul asta de femeie e mult prea riscanta, iar ei au acasa liniste. E momentul in care… Citește mai mult
Misto mod de a-ti reinventa relatia de acasa…mai dai o tura prin oras pana faci nitica febra musculara, mai dai o tura pe acasa, pentru un dush si o masa calda…sa te tot reinventezi asa pana la senectute (n-am vrut sa scriu impotenta).
Acuma, e interesant de vazut in ce masura si cea de acasa reuseste sa se reinventeze si sa-si joace jocul cat mai credibil. 🙂
mi se pare mizerabil sa folosesti un nick care s-a mai intamplat pe blogul asta, mister, ba chiar la textul asta (semneaza ram-ul initial)
Draga ram initial, n-am vazut ca mai exista cinevacu acelasinick…dupa cum vezi mi-l modific:)…pace tie
lamurit 🙂
multam pt vorba blanda
(crezusem ca e un anume )
Oameni buni, nu va mai mintiti singuri, barbatii nu fug de femeile ”prea” frumoasa si (sau) ”prea” inteligente, astea-s mecanisme de mangaiat self-estimu’ (”he’s just not that into you” book & movie daca nu ma credeti, muuulte adevaruri sunt spuse pe sleau acolo). Barbatii fug de copii, intr-o societate macho cum e cea romaneasca nimeni nu vrea sa creasca progeniturile altuia. Cand vor creste fetele Petronelei si vor pleca de acasa, vor apare si pretendentii ca ciupercile dupa ploaie, pot sa pun pariu. Si mai e ceva: am cunoscut multe femei frumoase si destepte de pica, rasfatate in permanenta de… Citește mai mult
Vor apărea. Dacă tot ne dăm atoateştiutori, să o facem într-o formă corectă şi îngrijită.
Vor aparea…sunt sigura de asta. Dar apar cand dispar responsabilitatile, cand totul devine usor. Cine-i mai vrea pe aia care n-au fost dispusi sa stea cu tine cand cresteai copiii dar sunt incantati s-o faca dupa? Ce calitati sufletesti deosebite au, nu?
Petronelo, Eu vreau sa-ti spun doar atat: Mor dupa intoarcerile tale in timp(pagini de jurnal 2010), mor dupa Dinorfinele tale…uit sa iau..xanaxul sau nu mai am nevoie de el!(scuza-mi limbajul de pitipoanca, dar nu am inspiratie la ora asta sa imbrac mai frumos cuvintele). Cred ca numai din ‘precedentul’ jurnal puteai sa scoti o carte in buna regula. Eram in sala la Bacau, nu vorbisem niciodata, m-am recomandat ‘miki’ de pe Facebook si m-am retras in spate.Voiam sa o vad face to face pe ‘minunatia’ pe care o astept in fiecare zi cu o noua postare. Urmaresc ceva bloguri(Ana Barton,… Citește mai mult
mulţumesc.
Din ce spui ai dat iubirea ca milostenie. Dar un sfant spunea: „Sa tremure milostenia in mana ta!” Adica ai grija cui o dai, chiar sa aiba nevoie de ea! Si rar intr-un cuplu partenerii se iubesc la fel de mult si de aici multe povesti fara happy-end… O diriginta din liceu (am urmat un liceu in care baietii erau minoritari) le spunea fetelor ca barbatii se maturizeaza dupa 45 de ani deci poate totusi e vorba de varsta…
Trec destul de des pe aici, insa acum simt nevoia sa las si o urma concreta. Multumesc, Petro 🙂
🙂
„Sufletul stie intotdeauna cum sa se vindece…
Provocarea este, sa linistesti mintea” Caroline Myss
Hai Petro…ca poti, inca o data!
Cata vreme ai ‘ghemotocul mic’ cred ca n ai sa mori singura ;). Esti foarte misto oricum !
nu, sunt prea mișto. și de aia o să mor singură. că sunt prea mișto. :)))
sau poate nu. poate sunt foarte nasoală. cea mai nasoală și mai părăsibilă din partea asta de galaxie.
🙂