Am găsit prin foldere postul ăsta din 2008 și am rîs tare de mine. Pe vremea aia aveam un blog anonim și primisem leapșa asta de la o gagică pe care o citeam. Mi-am dat seama că nu m-am schimbat prea mult. Doar că răspunsurile nu mai sunt valabile. Viața mea s-a schimbat. Azi aș răspunde altceva la cel puțin 3 dintre întrebări.
Dacă ai afla azi că mai ai de trăit exact 5 ani, ce ai face începând de mâine?
Hm. M-aș bucura foarte tare. 5 ani sunt o grămadă de timp. Ar fi vestea bună că nu mor sigur 5 ani Peste 5 ani fetele mele ar fi mari, așa că aș respira ușurată că timpul e atât de îngăduitor cu mine și îmi permite să le cresc încă 5 ani. Asta fiindcă eu deja am trăit senzația că mor acum , după ce m-au îngropat niște zăpezi. După ce treci prin asta, cam trăiești fiecare zi ca și cum ar fi ultima, deși sună clișeic. Așadar nu aș face nimic special față de ce fac acum. Să trăiesc cu bucuria că sunt vie.
Dacă ai câștiga un milion de euro neimpozabil, ai continua să faci ce faci acum?
Nu. Poate. Cred că nu, totuși. Aș pune degetul pe hartă și mi-aș lua fetele, cîteva sute de cărți și filme și m-aș izola undeva, între oameni mai puțin alterați și într-un sistem mai corect. Nu mi-aș lua Cayenne și nici o vilă cu 9 camere.
Peste 15 ani, ce ai vrea să scrie pe prima pagină despre tine, în cel mai important ziar din țară?
Nimic. Dacă nu ar scrie nimic, ar însemna că sunt bine.
Ce vrei să spună prietenii tăi despre tine la ceremonia ta funerară?
Adevărul gol-goluț.
Dar pe piatra ta funerară ce vrei să scrie despre tine?
„Aici, sperăm, se odihnește, în sfîrșit. A trăit dement, a iubit dement, a murit dement. Dement, nu decent”
Când erai mic ce le răspundeai celor mari la întrebarea: Tu ce vrei să te faci când vei fi mare?
Cred că mai degrabă spuneam ce NU vreau să mă fac. Lista e destul de lungă, nu vă plictisesc. Trebuie spus că am reușit. NU sunt nimic din ceea ce NU mi-am dorit să fiu, ceea ce nu face însă reciproca valabilă.
Dacă ai putea acum să te proiectezi în viitor, în ultima zi a vieții tale și să îți iei un interviu, care sunt alea 3 întrebări pe care ți le-ai adresa?
Ai iubit măcar jumătate din cît de mult cît ai fi putut iubi?
Ai învățat măcar jumătate din cît ai fi putut învăța?
Ai fost măcar pe jumătate o mamă atît de bună pe cît ai fi putut fi?
„Ai iubit măcar jumătate din cât de mult cât ai fi putut iubi?”
Ce inseamna „jumatate”?
pi pe doi :)))
da, buna analogie.
e defazaj, dar nu e f grav ca la pi… 🙂
si probabil el e cel ramas in urma, c-asa e-n tenis
n-am inteles nimic…
nu e nimic complicat. (de)formatia tehnica m-a dus repede catre fizica de liceu. o diferenta (de faza) egala cu pi inseamna totala opozitie iar pi pe 2 e ceva mai putin grav, doar o ramanere in urma. suna aiurea un comentariu cam tehnic pe un blog de scriitura…
…minunate raspunsuri…iar intrebarile de la sfarsit m-au pus pe ganduri… si totusi, la care dintre ele ai raspunde altfel?
Io visam sa fiu miner, dna Petronela. Mior placut mereu munca de jos, beutura, si plantatu de flori in peata universitatii. Va urez spor la munca la fiecare, am un unchi la satu mare…
La intrebarea daca ai iubit pe jumate din cat ai fi putut iubi, e in cazu meu. Cand fac treaba aia cu nevastamea, thocmai cand fac treaba aia cu nevastamea, scuzati expresia, ma suna cate un amic si ma intreaba daca nu merg la una mica. Apelatu asta se intampla cand sunt la jumatea babardelii, sar repedea da pa nevasta sio tulesc la bodega…
:))) vaaai!
Sper sa nu fie asa :))
6 years after
haha, right. eu am zis că sunt praf la mate!
da’ aia cu traitul si iubitul dement cred ca a ramas valabila. 😀