Arhivă zilnică: 14 aprilie 2015

paștele acasă

  Încă nu mi-am dat seama dacă soarele mă urmărește pe mine sau eu pe el. Dar e bine. Trebuie că, pînă la urmă, sunt mai solară decît m-aș fi dat sau aș fi părut în vremurile mele mai gri-dark. Pînă la urmă, cum ar fi spus Iisus, niciun adevăr nu e bătut în cuie. A fost un Paște cald. Pe dinăuntru și pe dinafară. Cu ieșit cu fetele, cu rîs, cu povești, cu oameni, cu oamen. Acasă nu a dat colțul ierbii, mugurii abia de se ițesc, pădurea îmi e seacă de frunze, sub geamuri. La mama, liliacul e, și el, gol. Mama-mare, mai mică. Anul ăsta face 88. Curînd. E născută ca mine, în mai. Deși, la masa de Paște, nu își mai amintea că împărțim aceeași lună – cea mai frumoasă dintre toate. Cum tu, băiată, tu nu te-ai născut de cutremur de ești așa cutremurată? Nu, mamă, zice fie-sa, adică mama, eram gravidă cu ea atunci, nu mai ții minte? Nu mai țin, că-s bătrînă, îmi cer moartea... Toată ziua mi-o cer. Cum ți-o ceri, mamă mare? Uite-așa: Doamne, ia-mă odată, că nu mai pot, nu mă mai țin bulendrele. Da' văd că nu m-ascultă, cred [...]

De | 2017-08-14T16:17:32+00:00 14 aprilie, 2015|Categorii: bucăți din mine|Etichete: , |30 Comentarii