Arhivă lunară: iulie 2014

viaţa pre şi post facebook

Oare cum era viaţa înainte de Facebook? Îşi mai aminteşte cineva? Cum trăiam fără toate beneficiile lui? De la descoperirea focului şi a roţii, omenirea nu a mai făcut un pas aşa de mare în evoluţia sa. Cum existam în lipsa lui? Fără să fi putut etala acareturile, vacanţele, trupurile, chipurile, ţoalele, înţelepciunea, pisicile şi căţeii, statusul marital, pupicurile cu iuby, copiii, diplomele, cafelele, maşinile, telefoanele, iubirile, vorbele de duh, citatele, cina? E de neînţeles ce viaţă searbădă aveam... Să nu poţi spiona fostul iubit sau pe fosta actualului sau pe actuala fostului... Să nu poţi băli ziulica întreagă la tipa aia care îţi place, să nu poţi tu scrie unui străin absolut, dacă aşa îţi căşună, să nu îi poţi da block mamei că şi-a băgat nasul în pozele tale?! Ce viaţă de cîine purecos era aia? Aud? Într-o zi, în viitor, perioadele istorice vor ţine cont şi de apariţia Facebook pe lume. Va fi epoca pre Facebook sau înaintea Facebookului nostru. Inteligentă unealtă. Locul unde poţi deveni star mai abitir decît la televizor. Nu trebuie decît să spui orice îţi trece prin minte. Cu cît mai banal, cu cît mai truism, cu cît mai însiropat, clătită style, cu atît [...]

De | 2017-08-14T18:22:08+00:00 31 iulie, 2014|Categorii: opinii și adevăruri subiective|Etichete: , , |17 Comentarii

Este cu putinţă să fii fericit? Şi dacă da, la ce oră?

Am cunoscut un cuplu de oameni care se iubesc de 40 de ani. Sunt în vîrstă acum – el foarte bolnav cu inima, care îi funcţionează la nici sfert din capacitate. Ea, o doamnă stilată, artistă, cu un suflet mare şi rotund cît luna plină, se întreabă neîncetat: eu ce fac dacă el moare? Cum o să trăiesc mai departe? Mi-a spus de nenumărate ori ce viaţă fericită a avut, cît de mult s-au iubit, cum nu şi-au spus niciodată vorbe grele, cum au umblat mînă în mînă toată vremea în care el a putut umbla. Sunt singurii oameni fericiţi pe care îi cunosc. Şi cunosc mulţi oameni. Mai demult admiram tare un alt cuplu, longeviv şi el. Păreau fericiţi, împăcaţi, liniştiţi. Duceau mulţi ani de relaţie în spate. Apoi într-o noapte, la o petrecere, el i-a dat iubitei fratelui nevesti-sii, care plîngea, un sms haios, să o consoleze şi să o aline. Nu se iţea nici măcar mugurul unui flirt acolo, însă ea l-a dat afară din casă cînd a aflat, deşi nu îi călcase strîmb niciodată. Au căzut zgomotos de pe soclul pe care îi urcasem şi mi-au spart bunătate de exemplu de mariaj ferice. În ultima vreme, [...]

De | 2017-08-14T18:22:25+00:00 30 iulie, 2014|Categorii: opinii și adevăruri subiective|Etichete: , , |4 Comentarii

călduri

Afară sunt 17 grade şi plouă, dar eu mă sufoc de căldură. Mă gîndesc că poate am înmagazinat prea mult soare în piele şi organe, altfel de ce mi-ar fi atît de cald cînd mie mi-e tot timpul frig? M-am sufocat azi-noapte în pat, deşi uşa era larg deschisă către terasa pe care ploua, către pădurea unde fulgera şi tuna la răstimpuri. M-am sufocat de dimineaţă la duş, în maşină, mă sufoc acum la birou, în timp ce caut resurse să mă concentrez şi să mă apuc de treabă. Parcă nu aşa era depresia postvacanţă. Nu cu trecut de ape şi frisoane. Mă simt obosită, bătută, lipsită de vlagă, aproape bolnavă. Capul mă doare surd, dar continuu. Am momente cînd simt că pic din picioare. Poate ar trebui să mă caut. Şi să încep cu capul. ***

De | 2017-08-14T18:22:39+00:00 29 iulie, 2014|Categorii: bucăți din mine|Etichete: , , |4 Comentarii

sfîrşitul vacanţei

Dis-de-dimineaţă, cînd a sunat alarma, mi-a luat nişte secunde lungi să înţeleg unde sunt, de ce se aude ciripit de păsări şi nu foşnet de valuri, de ce trebuie să mă trezesc şi mai ales că trebuie – ah, cît urăsc acest trebuie!- să mă duc la muncă. (cînd pe strada mea în fiecare zi e sîmbătă) Două săptămîni, deşi păreau multă vreme, au alergat 200 de metri garduri şi m-am trezit pe drum înapoi, cu ciudă şi obidă. Acum sunt depresivă şi nu mă pot readapta nicicum, nu mă gîndesc decît cum să mă fofilez şi să mai plec iar pe undeva. A fost şi linişte şi foială, şi soare şi nori, şi plajă şi citit, şi plimbare şi zacere. Au venit la mine oameni încontinuu, care au vrut să mă vadă şi cu care am băut cîte o limonadă, măcar. Am înregistrat chiar şi o emisiune pentru Neptun Tv cărora le promisesem şi care mă aşteptau de două luni să ajung la mare. Echipa a venit pînă în 2 mai în prima săptămînă, într-o zi cu nori şi ploaie, iar emisiunea a fost difuzată săptămâna trecută şi poate fi vizionată aici. Nu am scris prea mult, mi-am permis [...]

De | 2017-08-14T18:22:56+00:00 28 iulie, 2014|Categorii: bucăți din mine|Etichete: , , , |14 Comentarii